Ro
En
Рy22.07.2011/ Posturile de radio şi televiziune, precum şi presa scrisă, inclusiv din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz Yeri, au nevoie de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice suplimentare, în ceea ce priveşte realizarea profesională a subiectelor de interes public – relevă cel de-al treilea raport de monitorizare, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în cadrul proiectului “Fortificarea capacităţii mass-media de a reflecta subiectele de interes public”. Studiul, care a evaluat în perioada aprilie - iunie 2011 calitatea reflectării de către 15 instituţii mass-media a subiectelor de interes public constată că:
- Subiectele de interes public major, cum sunt şomajul, corupţia şi soluţionarea diferendului transnistrean nu sunt reflectate suficient de ziarele monitorizate, în special de publicaţiile Express/Aiîn Aciîk, Observatorul de Nord, primele două teme – şi de Pridnestrovie;
- Ziarele din dreapta Nistrului reflectă sporadic tema conflictului din regiunile de est ale ţării, iar presa din stânga Nistrului dezbate această temă permanent, deşi unilateral;
- În continuare, cetăţenii nu sunt surse de informaţii sau protagonişti decât în cazuri rare, iar istoriile de viaţă ale unor cetăţeni afectaţi de şomaj, corupţie sau de diferendul transnistrean practic au lipsit;
- Ziarele monitorizate nu respectă principiul pluralismului de surse şi nu veghează ca materialele să reflecte puncte de vedete diferite asupra subiectului dezbătut;
- În abordarea subiectelor controversate, principiul profesional al echilibrul surselor şi al opiniilor prezentate deseori este încălcat;
- toate ziarele monitorizate au probleme serioase privind gradul de implicare a jurnaliştilor în documentarea suplimentară a subiectelor despre care au aflat din comunicate de presă, de la conferinţe sau alte evenimente publice, autorii având o implicare pasivă în munca jurnalistică propriu-zisă.
- Frecvenţa cu care posturile de radio şi televiziune monitorizate au difuzat materiale tematice nu a asigurat o vizibilitate corespunzătoare problematicii ce ţine de şomaj, corupţie şi diferendul transnistrean. Interesul instituţiilor mediatice pentru cele trei teme a fost invers proporţional importanţei lor. Realizarea materialelor a fost condiţionate, mai degrabă, de urmărirea agendei politice a autorităţilor, decât de activitatea planică a redacţiilor, conform unei politici editoriale coerente;
- În mod vădit, trei instituţii mediatice dintre cele monitorizate – NIT, Tv RMN şi Tv SV înregistrează carenţe grave în respectarea eticii profesionale;
- Mass-media monitorizată are nevoie de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice suplimentare în materie de elaborare a agendei tematice; de diversificare a genurilor jurnalistice; de utilizare a surselor de informaţie; de abordare a categoriilor de protagonişti; de implicare activă în realizarea subiectelor. Suplimentar, NIT, trebuie să însuşească şi să respecte principiile şi normele profesionale de scriere a ştirilor de actualitate.
Raportul conţine şi o serie de recomandări pentru managerii instituţiilor monitorizate, în scopul îmbunătăţirii calităţii materialelor realizate.
Versiunea electronică a studiului poate fi găsit la adresa:
română - http://www.ijc.md/index.php?option=com_content&task=view&id=566&Itemid=127
engleză - http://www.ijc.md/eng/index.php?option=com_content&task=view&id=362&Itemid=66
rusă - http://www.ijc.md/index.php?option=com_content&task=view&id=566&Itemid=127
Proiectul “Fortificarea capacităţii mass-media de a reflecta subiectele de interes public”, este susţinut financiar de către Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, prin intermediul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului.
