​Indicele privind Situația Presei în Moldova în 2021: ajustările cadrului juridic „n-au reușit să genereze efectele așteptate”

Evaluatorii consideră că legislația națională este insuficientă pentru a răspunde necesităților de regle­mentare a activității presei. Potrivit lor, în timp ce publicitatea politică rămâne neaco­perită de legislație, regulile de reflectare a campa­niilor electorale în mass-media „nu sunt suficient de bine elaborate pentru a preveni conduite neoneste din partea unor furnizori de servicii media sau con­curenți electorali”. „Toate aceste aspecte, importante pentru activitatea adecvată a presei și pentru calita­tea jurnalismului, au rămas și în 2021 în afara preo­cupărilor autorităților”, se arată în cercetare.

Experții au menționat că ultimele modificări la legislația audiovizuală nu sunt în corespundere cu bunele practici și că schimbările, votate în lunile septembrie și octombrie 2021, „permit oricărei majorități parlamentare să revoce membrii Consiliului Audiovizualului, determinând astfel subordonarea politică a auto­rității”.

Alte probleme semnalate de experți la acest capitol se referă la „interpretarea arbitrară și aplicarea neuniformă și incoerentă a legislației mass-media”, iar cel mai problematic segment vizează ac­cesul la informația de interes public.

Autorul cercetării, Ion Bunduchi, concluzionează la acest capitol că puținele ajustări ale cadrului juridic de profil în 2021 „n-au reușit să genereze efectele așteptate”. Expertul a propus și un set de recomandări ce ar putea îmbunătăți situația, printre care: abandonarea practicii de a modifica în grabă legislația media în scopul obținerii unor efecte provizorii îndoielnice; revenirea la varianta inițială a Codului; implementarea cu bună credință a Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei.   

Documentul este elaborat pentru al șaselea an consecutiv și oferă un tablou al presei, specificând problemele, dar și îmbunătățire din sectorul media al Republicii Moldova.