Ro
En
Рy
Media Azi: Vă aflați de mai bine de trei ani la Chișinău în calitate de ambasador al Uniunii Europene. Ce probleme ale presei ați reușit să distingeți?
Peter Michalko: De fapt, eu sunt în contact cu Republica Moldova, inclusiv presa, de un sfert de secol și în toată această perioadă m-am informat din surse jurnalistice locale și am observat evoluțiile din domeniu. În Republica Moldova există o parte din presă profesionistă, independentă, care se străduiește să respecte regulile și principiile jurnalismului corect, dedicat oamenilor, care informează obiectiv publicul și în același timp ține ochiul pe politicieni în ceea ce privește implementarea politicilor și folosirea banilor publici.
Pe de altă parte, s-a dezvoltat și există presă care prezintă lucrurile strict din punct de vedere politic și unilateral, jurnaliști atașați unor exponenți politici concreți, surse în care se vede clar că există influențe din partea unor interese particulare. În acest caz apare întrebarea dacă asta e jurnalism sau propagandă, acel Агитпроп [din rusă, агитация и пропаганда - agitație și propagandă – denumirea neoficială a Departamentului de Propagandă și Agitație al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, n.r.] cu rădăcini în trecut, care a existat în timpuri sovietice și acum s-a schimbat într-un și mai puternic instrument pentru unii, pentru promovarea anumitor interese. Acest segment al peisajului mediatic este o sursă de dezinformare și un factor îngrijorător.
Totuși, cetățenii arată foarte clar că ei vor informații din surse independente și obiective, iar mass-media independentă are audiență aici. Dar această audiență poate să existe doar atunci când le oferi oamenilor accesul necesar. Zic asta amintindu-mi de situații când difuzarea unor canale a fost sistată la anumiți distribuitori sau când posturi TV nu au fost incluse în grila de programe sau nu au fost difuzate în regiuni.
Media Azi: V-ați exprimat de mai multe ori regretul față de dispariția sau scăderea numărului de ziare. La Forumul mass-media din toamna anului trecut ați afirmat inclusiv că „și statul, și Poșta Moldovei au avut rol în lichidarea presei scrise”. La ce v-ați referit? Credeți că publicul din Republica Moldova mai are nevoie de presă tipărită?
Peter Michalko: Eu cred că de rând cu modernizarea mass-media există spațiu și pentru presa scrisă. Dacă mergeți în țările europene la un chioșc cu ziare, veți găsi ziare. În fiecare zi - de asta se numesc ziare. A fost o realitate și în Republica Moldova, cu zece ani în urmă, și acum nu mai este. Multe instituții de presă scrisă au dispărut. Pe de o parte, probabil, e vorba de evoluția pieței. Pe de altă parte, multe voci afirmă deschis că statul nu a creat condițiile necesare pentru ca mass-media să supraviețuiască și să fie independentă, reprezentanți din media vorbesc despre cazurile când distribuirea ziarelor a fost sistată sau prețurile pentru acest serviciu erau exorbitante, încât devenea imposibil din punct de vedere economic ca ziarele să reziste. Statul nu a creat condiții economice ca presa scrisă să supraviețuiască - mă refer bunăoară la TVA mai mic pentru hârtie și lucruri similare. Populația este însă obișnuită cu presa scrisă, mai ales cea din localitățile rurale, și lipsa acesteia pentru mulți înseamnă lipsa informațiilor.
Media Azi: În ceea ce privește implicarea statului pe domeniul media, dar și în contextul infodemiei privind Covid-19, în martie 2020, Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că blochează accesul la o serie de site-uri care ar fi răspândit informații false despre coronavirus. Cât de proporționale sunt astfel de măsuri, în opinia dumneavoastră?
Peter Michalko: Lupta împotriva fake-news-ului și a dezinformării este foarte importantă pentru că aceste fenomene presupun riscuri pentru securitatea statului, mai ales în situații de criză - dacă v-ați referit la pandemie - când e vorba de sănătatea cetățenilor, de funcționarea structurilor statului care trebuie să se ocupe de gestionarea pandemiei. În acest sens, cu siguranță, este important ca cei care dezinformează să fie prinși și pentru asta există instituții abilitate.
Totodată, este crucială existența jurnalismului obiectiv și independent - o garanție că informațiile vor fi prezentate cetățenilor într-un mod corect, că vor fi verificate, pentru că asta o cer și normele deontologice. Jurnaliștii buni respectă aceste reguli și verifică informațiile înainte să le răspândească. Dar să nu uităm de asemenea că lor trebuie să le fie oferit acces la informații. Pandemia a demonstrat încă o dată că numai prin transparență despre tot ce înseamnă criza din Sănătate, gestionarea acesteia, acțiunile instituțiilor statului, societatea poate să vadă, să înțeleagă și să susțină modul în care sunt gestionate lucrurile. A existat un mesaj foarte clar și din partea Uniunii Europene - Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe a afirmat că pandemia nu este și nu trebuie să fie pentru nimeni un prilej de a încerca limitarea drepturilor jurnaliștilor și a libertății mass-media.
Media Azi: Credeți că „lupta” cu știrile false ar trebui reglementată?
Peter Michalko: Dacă se constată că legislația trebuie detaliată ca parte a luptei cu dezinformarea, bineînțeles că este o măsură posibilă, dar orice modificare trebuie să respecte și să păstreze standardele ce țin de libertatea presei.
Media Azi: Unii experți media atenționează că ar putea apărea riscuri privind un control excesiv din partea statului...
Peter Michalko: În condițiile existenței justiției independente, societatea poate fi sigură că nu vor avea loc abuzuri. Aici vorbim despre funcționarea principiului de checks and balancies1 (din engleză, control și echilibru), când cetățenii pot fi siguri că legile vor fi aplicate corespunzător. Din păcate, vedem și în economie, și în alte domenii, că dacă sistemul de drept și justiție nu este independent, orice lege poate fi folosită drept bâtă împotriva societății – fie vorba de jurnaliști, firme etc.
Media Azi: După aprobarea modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale cu privire la revenirea emisiunilor din Federația Rusă și alte țări, delegația UE în Republica Moldova a reacționat afirmând că „orice modificări care țin de presă ar trebui să se bazeze pe consultări ample” și că astfel de modificări ar lăsa țara fără protecție împotriva dezinformării și propagandei. Pe de altă parte, încă atunci când se discuta despre aprobarea așa-numitei legi anti-propagandă, au existat opinii critice atât la Chișinău, cât și în afara țării vizavi de restricționarea unor programe. Ar trebui să se revină la prevederile care au fost abrogate?
Peter Michalko: Este cert faptul că există dezinformare care provine inclusiv din surse externe, având ca țintă Republica Moldova și pe cetățenii săi. Ea trebuie oprită și pentru asta trebuie să existe toate instrumentele necesare, inclusiv legislative. Republica Moldova nu trebuie să rămână fără protecție împotriva dezinformării externe, e necesar un mecanism de luptă în acest sens. În diferite țări, inclusiv în Uniunea Europeană, în Europa, aceste mecanisme îmbracă diferite forme. Acum câțiva ani, când era adoptat Codul serviciilor media audiovizuale în redacție nouă, am vorbit atât despre accesul cetățenilor la informație, cât și despre importanța să existe, totuși, mecanismul de luptă împotriva dezinformării. După modificările recente, reacția noastră și a mea au fost foarte clare: orice schimbare a Codului serviciilor media audiovizuale trebuie făcută numai prin consultări publice și în cadrul unor procese democratice. Asta privește nu doar această prevedere a Codului, ci și oricare altele.
DESPRE CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI ȘI ANGAJAMENTE NEREALIZATE
Media Azi: Ați criticat în mai multe rânduri prestația Consiliului Audiovizualului. În februarie 2020, afirmați la TVR Moldova că „aici nu a fost înregistrat progresul dorit. În ceea ce priveşte Consiliul Audiovizualului – nu lucrează cum trebuie”. Între timp am avut alegeri prezidențiale și CA iarăși și-a atras o serie de critici, inclusiv de la observatorii străini, în legătură cu felul în care a reacționat la încălcările furnizorilor media în timpul campaniei. Ce vă nemulțumește la ora actuală cu privire la această instituție?
Peter Michalko: Am văzut mai multe rapoarte despre activitatea CA în perioada alegerilor: fie nu a taxat furnizorii, fie a aplicat pedepse întârziate și disproporționate; a efectuat monitorizări limitate și selective; a avut niște inițiative și cerințe neclare în perioada stării de urgență. Anterior au fost probleme legate de monitorizarea respectării cotei de conținut local de către posturile de televiziune, monitorizarea transparenței finanțării furnizorilor de servicii media și a declarării beneficiarului final. Tocmai din acest motiv, ne-am bucurat când Republica Moldova a fost de acord să efectueze o evaluare independentă a managementului și activității Consiliului Audiovizualului, înainte de debursarea celei de-a doua tranșe a programului de asistență macro-financiară pentru Republica Moldova - un angajament ce ținea de prima jumătate a anului 2020. Nu am văzut însă finalitate la acest capitol. Am purtat discuții inclusiv despre un eventual suport tehnic acordat autorității audiovizuale, dar așa și nu am văzut ca cineva să-și asume responsabilitatea pentru a îndeplini această sarcină.
Media Azi: Vă referiți la conducerea Consiliului?
Peter Michalko: Nu numai, mă refer și la Guvern. Poate că nimeni nu cunoaște despre faptul că autoritățile de la Chișinău și ex-premierul Ion Chicu și-au asumat acest angajament privind evaluarea independentă a funcționării acestei instituții. Acest angajament trebuie realizat. El a fost asumat nu pentru că noi ni-l dorim, ci pentru ca cetățenii Republicii Moldova să aibă instituții care funcționează în modul în care trebuie, așa cum funcționează instituțiile similare în alte țări ale Europei.
Media Azi: Ce ar trebui să se întâmple ca să existe progrese veritabile în activitatea CA? Societatea civilă semnalează continuu probleme, desfășoară propriile monitorizări prin care scoate la iveală abateri, solicită reacții prin intermediul petițiilor. Rezultatele nu ar fi însă pe potriva așteptărilor...
Peter Michalko: Cetățenii și mass-media trebuie să ceară și să insiste în continuare, pentru că altfel se vede că voința oamenilor nu este respectată. Din partea noastră, noi ne-am arătat dispuși și am oferit suportul necesar, am cerut să se facă acea evaluare și am vorbit despre susținere la nivel tehnic. Vom continua să insistăm. Trebuie să fie clar că dacă CA nu se va ridica la înălțimea așteptărilor, devine o instituție lipsită complet de încredere și asta va avea impact și asupra celor care pun CA în această situație.
Media Azi: Credeți că o evaluare externă a instituției, așa cum solicită unii deputați, ar schimba lucrurile? Unii membri ai CA spuneau că un astfel de audit ar fi contrar principiilor europene și ar încălca anumite limite de independență. Cum comentați acest punct de vedere?
Peter Michalko: Cu siguranță nu este adevărat. Tocmai din cauza declarațiilor de acest fel Consiliul nu este demn de încredere. Cum e posibil să nu vrei să te raportezi la standarde europene? Independență nu înseamnă lipsă de transparență și lipsă de responsabilizare. Chiar și ultimul raport al CA a fost respins de către Parlament. Deci sunt dovezi clare că nimeni nu este mulțumit de performanța acestei instituții.
Media Azi: De curând, CA are o nouă președintă. Ar putea însemna asta schimbări? De altfel, și concursul prin care dumneaei a ajuns membră a CA, de rând cu alți câțiva colegi, nu s-a lăsat fără critici...
Peter Michalko: Nu vreau să vorbesc despre aspecte personale. Fiecare persoană decide pentru sine cum să acționeze: să fie independentă, așa cum cere statutul de membru sau conducător al unei instituții care trebuie să fie independentă, sau să existe dubii despre influențe politice sau de alte natură asupra activității sale.
Media Azi: Planificați o întrevedere cu Ala Ursu-Antoci și membrii CA în timpul apropiat?
Peter Michalko: În ceea ce mă privește anume pe mine - nu am planuri concrete, dar avem o comunicare continuă cu instituțiile Republicii Moldova, inclusiv CA, la mai multe niveluri. Colegii mei țin legătura cu reprezentanții acestora pe subiecte relevante. În trecut m-am întâlnit cu președintele Consiliului Audiovizualului, am fost împreună la mai multe evenimente oficiale. Asta nu înseamnă însă că a fost înregistrat vreun progres în funcționarea CA și trebuie să vorbim prioritar despre asta – să existe îmbunătățiri.
Media Azi: Anul trecut, într-o intervenție televizată, pomeneați despre cartelul care ar fi fost prezent pe piața publicitară. În ultimii ani se discuta că acest domeniu ar fi monopolizat, fiind împărțit între doi mari jucători. Aveți semnale că situația e valabilă și în prezent?
Peter Michalko: Există influențe. Noi urmărim acest caz. Am văzut cu toții că existența acestui cartel a fost confirmată pe jumătate, fiind vizată doar una dintre entități, dar nu s-au luat măsuri adecvate. Cartelul presupune existența a cel puțin doi subiecți care cooperează, deci numai atunci când ambii vor fi vizați, numai atunci se va elibera piața de publicitate, se vor ameliora condițiile de funcționare a mass-mediei, accesul la publicitate va fi egal, așa cum trebuie să fie de fapt. Din păcate, aici intervin și alte aspecte, inclusiv întrebările care planează în legătură cu măsurările audienței din Republica Moldova - un instrument important în sectorul publicitar.
Media Azi: Care ar fi soluțiile?
Peter Michalko: Măsuri împotriva tuturor celor implicați, deschiderea pieței și inadmisibilitatea limitărilor de orice fel, măsurări veridice și credibile ale audienței TV. Ultima presupune competiții corecte pentru selectarea măsurătorului de audiențe și asigurarea că pe acest segment nu există niciun fel de influențe care să se facă cu scopul manipulării opiniei publice sau a deciziilor furnizorilor de publicitate. Din fericire, au început să apară și măsurări independente, alternative care arată că situația este alta decât cea prezentată în trecut.
Media Azi: Cum evaluați gradul de realizare a angajamentelor pe care Republica Moldova și le-a asumat pe domeniul mass-media în contextul Acordului de Asociere?
Peter Michalko: Mass-media joacă un rol esențial într-o societate democratică și de aceea Uniunea Europeană acordă o atenție deosebită libertății presei, pluralismului mass-media și protecției drepturilor jurnaliștilor. Vedem rezultate, dar bineînțeles că mai sunt multe de făcut și cu ajutorul UE multe se vor mai face. Problemele ce vizează mass-media și libertatea presei vor fi mereu prioritare pe agenda noastră și noi le discutăm cu toți partenerii, inclusiv pe cele de ordin legislativ.
Vreau să subliniez că este de apreciat efortul jurnaliștilor independenți, care se străduiesc să-și facă bine meseria și mă bucură că apar noi profesioniști în domeniu, care vor să-și facă munca în același spirit. Asta este garanția că vom putea avea o societate sănătoasă în viitor, cetățeni care să ia decizii, să facă alegeri corecte nu doar în timpul alegerilor, dar și în viața de zi cu zi, să-și formeze opinia despre ceea ce se întâmplă în țară, dar și la nivel local. Să nu uităm că instituțiile media de nivel local și regional sunt o verigă importantă a spațiului mediatic, informând oamenii despre ceea ce se întâmplă în comunitățile lor.
Noi vom continua să susținem mass-media prin intermediul proiectelor. De exemplu, în cadrul proiectului Comunicare strategică și suport pentru mass-media am încurajat mai mulți jurnaliști la toate nivelurile să urmeze cursuri de jurnalism de investigație și jurnalism mobil. Deja peste 50 de jurnaliști au beneficiat de această oportunitate. De asemenea, susținem instituțiile de presă să devină mai viabile și pentru asta am oferit susținere managerilor și redactorilor prin intermediul cursurilor de îmbunătățire a modelelor de afacere pentru mass-media și de implementare a standardelor editoriale. Aproape 20 de administratori și redactori s-au înscris la aceste cursuri. Vom continua să organizăm și alte vizite de studii peste hotare, ca ziariștii să vadă cum funcționează colegii lor din alte țări, dar și să se informeze la Bruxelles despre instituțiile și realitățile Uniunii Europene. Anul trecut aveam planificate astfel de programe pentru Bruxelles și Bratislava. Chiar dacă, din cauza pandemiei aceste vizite nu au fost posibile, am organizat comunicări virtuale între jurnaliști și alți parteneri din Slovacia și Bruxelles cu participanții de la Chișinău. De asemenea, încercăm să creăm un mediu favorabil pentru creatorii de conținut audiovizual de pe ambele maluri ale râului Nistru, cu scopul sporirii încrederii dintre cele două maluri. Vrem să contribuim inclusiv astfel la reglementarea conflictului transnistrean. În plus, mass-media locală este susținută prin diferite proiecte, cum ar fi Open Media Hub, dar și alte inițiative.
