Ro
En
Рy
Legea va intra în vigoare în termen de 12 luni de la publicarea textului în monitorul oficial al UE, adică în 2022, iar fiecare stat membru al uniunii va trebui să o adopte și la nivel național.
Proiectul de lege a fost propus pentru dezbateri prima dată în 2018, atunci când s-au intensificat atacurile unor grupuri teroriste precum ISIS, iar parlamentarii europeni se arătau îngrijorați de radicalizarea Internetului. De atunci, documentul a fost modificat de mai multe ori.
Potrivit legii, materialele diseminate în scopuri educative, jurnalistice, artistice sau de cercetare ori în scopul sensibilizării opiniei publice împotriva activității teroriste nu ar trebui să fie considerat conținut cu caracter terorist. De asemenea, în varianta finală, documentul nu mai include nicio obligație pentru furnizorii de Internet să monitorizeze sau filtreze preventiv conținutul lor.
Cu toate acestea, mulți europarlamentari și reprezentanți ai apărătorilor de drepturi se arată îngrijorați de faptul că legislația ar putea avea un impact neprevăzut, remarcă sursa citată. Criticii spun că, deși companiile nu sunt obligate să filtreze conținutul, acestea ar putea să facă acest lucru de sine stătător pentru a evita, ulterior, să reacționeze rapid la notificările de eliminare a conținutului. Experții consideră că astfel de filtre create în baza algoritmilor „ar putea fi exagerate” și din cauza aceasta ar putea fi blocat și conținut legal. „A spune că [utilizarea filtrelor automate] nu este o obligație înseamnă a permite acest lucru”, a declarat pentru Euractiv Gwendoline Delbos-Corfield, parlamentara din Grupul Verzilor din Franța. Politiciana a adăugat că o astfel de tehnologie ar putea părea deosebit de atractivă „într-un context în care algoritmul va fi mai ieftin decât resursele umane”.
O altă problemă semnalată de experți ține de faptul că termenul de eliminare a conținutului menționat timp de o oră ar fi prea scurt pentru a reacționa corespunzător în cazul platformelor mai mici, care dețin resurse limitate. Or, tocmai astfel de platforme sunt adesea utilizate de grupurile teroriste, odată ce ele nu pot modera conținutul. În acest sens, operatorii mici ar putea fi constrânși de concurență pe o piață deja dominată de giganții tehnologiei americane.
Mai mult, unele state membre ale UE ar putea recurge la interpretări în ceea ce poate fi definit drept conținut „terorist”. „Acest lucru ar putea deschide calea regimurilor autoritare, precum cele din Polonia și Ungaria, pentru a-și reduce la tăcere criticii (...)”, scrie într-o declarație comună a unui grup de peste 60 de organizații pentru drepturile omului și media, printre care se numără Access Now, Amnesty International și altele. „Deoarece acest lucru trebuie să se întâmple în decurs de o oră, platformele online nu vor avea altă opțiune decât să respecte aceste ordine pentru a evita amenzile sau problemele legale”, se mai spune în apel.
Potrivit Consiliului European, noile norme se vor aplica tuturor furnizorilor care oferă servicii în UE, indiferent dacă aceștia își au sau nu sediul principal într-un stat membru. De asemenea, actul legislativ prevede un domeniu de aplicare și o definiție uniformă a conținutului cu caracter terorist, „pentru a respecta pe deplin drepturile fundamentale”. Consiliul European susține că actul normativ include totodată căi de atac eficiente atât pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat, cât și pentru furnizorii de servicii care doresc să depună o plângere.
Sursa foto:
