Вы здесь

Freedom House: Libertatea pe internet scade în mod constant de trei ani

04 октября 2013
2187 просмотров

Libertatea pe internet este în scădere de trei ani consecutivi, potrivit unui raport Freedom House publicat joi. În vreme ce întreaga lume s-a concentrat în 2013 pe cazul analistului Edward Snowden, care a scurs informații despre un sistem de supraveghere în masă implementat de autoritățile SUA, cenzura pe internet și sistemele de monitorizare a civililor au crescut în amploare în multe alte țări, arată autorii raportului.

Experții Freedom House sunt îngrijorați mai ales de adoptarea unor legi, regulamente și directive menite să restricționeze libertatea de exprimare în mediul online, dar și de creșterea numărului arestărilor în unele țări în urma postării unor materiale pe internet. De asemenea, mulți utilizatori de social media au fost intimidați, monitorizați sau chiar dați în judecată de autorități din state mai puțin democratice.

Din 60 de țări studiate, 34 au avut o traiectorie negativă din mai 2012 și până în prezent. În zona Parteneriatului Estic, situația este împărțită - unele state au înregistrat progrese notabile, iar altele au stagnat sau au regresat.

În Armenia, unde rata de penetrare a internetului este de 39% din totalul populației, accesul oamenilor la internet s-a îmbunătățit considerabil, arată Freedom House. Totuși, statul a făcut eforturi minime pentru a promova această platformă, iar televiziunile au rămas principala sursă de informare a armenilor. În ceea ce privește eventuale restricții, Freedom House a notat un număr foarte mic de situații în care site-uri au fost blocate sau conținut online a fost șters de către autorități.

Azerbaidjan nu stă la fel de bine la acest capitol. Deși rata de penetrare a internetului este de 54%, multe site-uri au fost blocate - mai ales în timpul unor proteste -, iar majoritatea instituțiilor media este proprietatea statului. De asemenea, jurnaliștii și activiștii au fost intimidați și amenințați, iar studenții din universități au fost constrânși să dea "Like" pe Facebook unor instituții de stat sau unor programe guvernamentale.
 

Situația în Belarus este asemănătoare. Cu o rată de penetrare a internetului de 47%, mai multe site-uri au fost blocate sau restricționate. Numărul arestărilor jurnaliștilor a scăzut, însă guvernul a devenit mai concentrat pe activiști. În ultimul an, s-au înregistrat trei cazuri importante de jurnaliști/activiști puși sub acuzare și toți își postaseră materialele online.

Georgia, pe de altă parte, a progresat în ceea ce privește libertatea online. Rata de penetrare a internetului a ajuns la 46%, iar conexiunile au devenit mai rezistente decât în trecut, deși sunt în continuare mai lente decât în alte state vecine. A scăzut numărul cazurilor de auto-cenzură și blocare sau manipulare a conținuturilor media, iar populația a devenit mult mai activă pe social media.

Ucraina rămâne într-o zonă incomfortabilă în ceea ce privește libertatea pe internet. Numai 34% din populație are acces la internet, iar experții Freedom House au notat o creștere a numărului de cazuri în care jurnaliști au fost constrânși de autorități să se auto-cenzureze când scriu despre subiecte politice. În ziua alegerilor parlamentare, au avut loc atacuri online asupra site-urilor partidelor de opoziție și a portalurilor care monitorizau procesul electoral. Totuși, cei cu acces la internet au devenit mai mobilizați și mai activi.

În ceea ce privește vecinătatea Parteneriatului Estic, Rusia prezintă o situație în continuare dificilă pentru internauți, deși peste jumătate din populație are acces la internet. Numărul site-urilor clasificate drept extremiste sau pur și simplu blocate de Ministerul Justiției a crescut cu 60% în perioada ianuarie 2012 - februarie 2013. În iulie 2012, Duma de Stat a adoptat legea federală 139-FZ, care permite crearea unei "liste negre" de site-uri ce pot fi blocate de stat, fără posibilitatea invocării unui mecanism judiciar de apel. În aceeași lună, s-a adoptat legea reincriminării defăimării în mass-media tradițională și online. Numărul activiștilor puși sub acuzare a crescut și el de la 38 în 2011 la 103 în 2012.

Republica Moldova și România nu au fost incluse în studiu.

surse foto: Freedom House / Wikimedia Commons