Mediacritica

Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării din Republica Moldova a lansat, luni, 6 iunie, campania de informare „Oameni buni”. Astfel, timp de o lună, experţii Consiliului, dar şi diverselor ONG-uri ce monitorizează respectarea drepturilor omului, vor face cunoscute locuitorilor ţării prevederile legii 121 privind asigurarea egalităţii. Potrivit lui Ian Feldman, preşedintele Consiliului, peste 80 la sută dintre cetăţenii moldoveni știu că discriminarea există, iar fiecare al patrulea locuitor al țării s-a simțit discriminat.
 

În jurnalism, la prima vedere, cel mai ușor e să faci vox populi. Ieși în stradă, „ochești” mai mulți vorbitori, le adresezi câteva întrebări la o temă anume și cu asta ai pus punct. De la zis până la făcut însă e cale lungă, or, reporterii cu experiență știu că un vox populi încheiat la toți nasturii necesită timp, alegere cu migală a interlocutorilor și asta pentru că un vox  nu e o adunătură de gânduri la nimereală, ci idei ce se completează reciproc sau, din contra, se combat cu argumente.

Breton Philippe afirma în lucrarea sa "Manipularea cuvântului" că: „Manipularea constă în a intra prin efracţie în mintea cuiva pentru a-i forma o opinie sau a-i provoca un comportament, fără ca el să ştie că efracţia s-a produs. Spre deosebire de violenţa fizică, instituind o interacţiune explicită, violenţa psihologică sau cognitivă pe care manipularea o implică îşi datorează întreaga eficacitate disimulării sale. Şi mecanismele tehnice de construcţie a mesajului manipulator relevă o dublă preocupare: cea de a identifica rezistenţa care le-ar putea fi opusă şi de a masca demersul în sine”.

Titlul de presă este inițiatorul actului de lectură a textului de presă. Un act inițiat poate finaliza cu unul realizat în cazul titlurilor bune. Un titlu bun informează și incită esențializând textul fie la modul serios, ludic sau parodistic. 

Titlul, dacă-i non-ficțional, parcă ar propune cititorului un contract, prin care-și revendică ”valoarea performativă a promisiunii de informare” [1]. Jurnalistul, însă, ca deținător al puterii producătorului de titluri, poate profita/abuza de ea pentru a nu informa, ci a influența cum dorește (el sau patronul) opinia și acțiunea cititorului, mizând în acest demers pe limbajul utilizat. Iar limbajul poate conferi titlului un potențial persuasiv enorm.