Despre echilibrul „vocilor” în vox populi

În jurnalism, la prima vedere, cel mai ușor e să faci vox populi. Ieși în stradă, „ochești” mai mulți vorbitori, le adresezi câteva întrebări la o temă anume și cu asta ai pus punct. De la zis până la făcut însă e cale lungă, or, reporterii cu experiență știu că un vox populi încheiat la toți nasturii necesită timp, alegere cu migală a interlocutorilor și asta pentru că un vox  nu e o adunătură de gânduri la nimereală, ci idei ce se completează reciproc sau, din contra, se combat cu argumente.

 Desigur, un vox populi nu are pretenția unui sondaj, însă ar trebui să țină cont de câteva reguli: un număr aproape egal de femei și bărbați, intervievarea atât a vorbitorilor de română, cât și a vorbitorilor de limba rusă, tineri, bătrâni etc. Bunăoară, vreți să realizați un vox populi despre recentele majorări de prețuri. Gândiți-vă că această problemă îi afectează diferit pe studenți, pe vârstnici sau, poate, nu îi afectează deloc pe cei care au venituri mai mari decât le pot număra. În cazul în care o categorie anume este omisă și bucata scrisă/înregistrată/filmată este incompletă. Desigur, o parte din aceste reguli pot fi trecute cu vederea dacă vox-ul țintește o categorie anume, de exemplu, doar vârstnicii. Însă, chiar și așa, în vârstă sunt atât femeile, cât și bărbații, în Republica Moldova aceștia vorbesc atât româna, cât și rusa, sunt vârstnici de la oraș, sat etc. Deci, un vox populi despre nevoile pensionarilor poate fi o adevărată provocare pentru un reporter.
 
Să analizăm următorul exemplu: din aprilie 2016, pensionarii din Republica Moldova au ridicat pensii indexate cu 10 la sută, pensia media ajungând să fie de 1312 lei. Doar că după această indexare o parte dintre pensionari nu se mai încadrează în categoria celor care primesc un ajutor financiar pe lângă pensie, pomenindu-se că, de fapt, s-au ales cu o pensie mai mică decât o aveau până la indexare. Reporterii postului de televiziune Jurnal TV au realizat un vox populi la acest subiect: http://jurnaltv.md/ro/news/2016/4/13/mai-saraci-dupa-indexare-10207288/#5. În centrul capitalei, jurnalista instituției media a discutat cu mai mulți pensionari. Vorbitorii sunt foarte buni, cunosc problema și explică foarte clar în ce constă „nedreptatea” din punctul lor de vedere. Bucata video are un singur neajuns: din cinci interlocutori, patru sunt femei, prin urmare, vox-ul cimentează stereotipul că în Republica Moldova cele mai sărace sunt femeile. Dacă reporterul opta pentru intervievarea a trei bărbați/trei femei, bucata video ar fi respectat perfect echilibrul de gen. S-ar putea ca, spre deosebire de bărbați, femeile întâlnite în stradă să fie mai dezghețate la vorbă, mai dispuse să vorbească despre problemele financiare cu care se confruntă. Însă, de asta am ales să fim reporteri, pentru că ne place să găsim soluții la situații mai puțin confortabile.

____________________
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor  și responsabilizarea mass-media”.
Proiectul ”Combaterea discriminării prin promovarea practicilor de succes, implicarea cetățenilor  și responsabilizarea mass-media” este implementat cu sprijinul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului(OHCHR), în cooperare cu Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsmanului) și Consiliul pentru Egalitate.