Titlul, dacă-i non-ficțional, parcă ar propune cititorului un contract, prin care-și revendică ”valoarea performativă a promisiunii de informare” [1]. Jurnalistul, însă, ca deținător al puterii producătorului de titluri, poate profita/abuza de ea pentru a nu informa, ci a influența cum dorește (el sau patronul) opinia și acțiunea cititorului, mizând în acest demers pe limbajul utilizat. Iar limbajul poate conferi titlului un potențial persuasiv enorm.
Titlul ca esență a textului conține o serie de operatori, inclusiv actanțiali (centralitatea personajului programată de titlu), temporali, spațiali, evenimențiali, comentativi etc. De observat, că în titluri de știri și subiecte informative operatorii comentativi sunt contraindicați spre deosebire de titluri ale articolelor de opinie, dar, până la urmă, decide jurnalistul. Prerogativa cititorului este să accepte ori să ignore asemenea titluri.
Vom analiza mai multe titluri de știri și subiecte informative ca să determinam în ce măsură ele ne pot acredita credibilitatea, pornind de la înțelegerea faptului axiomatic că jurnalismul de informare trebuie să informeze. ”Să informeze” înțeles în sens îngust, pentru că, să zicem, dezinformarea sau manipularea se realizează, de asemenea, prin intermediul informației.
Vom analiza titluri de presă din ultimele luni, perioadă, în care au avut loc și alegeri generale locale or, realitățile moldovenești ne demonstrează că în campaniile electorale scade drastic capacitatea mass-mediei de a se opune ispitei partiinice de a urca pe baricade politice, lucru totalmente străin jurmalismului. Perioada indicată este și mai relevantă, dacă invocăm importanța unei informări adecvate a guvernaților pentru calitatea guvernanților din următorii patru ani și, implicit, pentru calitatea vieții noastre.
Începem prin a compara două titluri de subiecte informative de la același eveniment electoral difuzate de două televiziuni importante:
Tv 7 – ”Serafim Urechean: ”Vom construi parcări supraetajate în locul gării centrale” [2].
Prime Tv – ”Urechean vrea să demoleze piața centrală” [3].
Primul titlu constituie un citat cu indicarea autorului lui – un concurent electoral. Titlul, din cele trei funcții ale sale - cea de informare, cea apelativă şi cea de creare a opiniei, răspunde plenar celei de informare. Deci, putem considera că autorul titlului nu a urmărit alt scop, decât cel de a informa onest telespectatorul.
Titlul al doilea este mai scurt și mai incitant, reprezentând o combinație a celor trei funcții pe care le poate executa. Lecturând textul, însă, atestăm un conflict între titlu și conținut, deoarece protagonistul (concurent electoral) își propunea să transfere autogara centrală, iar pe locul ei – să facă parcări. Titlul nu conține o lipsă totală de adevăr, ci un adevăr distorsionat, spus pe jumătate. Elementele lexicale și semantice utilizate ne duc cu gândul la conceptul de intenţionalitate din perspectiva textului de presă. Conceptul presupune un subiect care are intenţii exacte pe care doreşte să le realizeze. În cazul dat, autorul titlului, prin utilizarea anumitor mijloace lexicale, demonstrează intenţia comunicativă de a-l determina pe cititor să aibă o anumită atitudine față de cel care ”vrea să demoleze piața centrală”. Atitudinea poate fi doar una negativă. Și numai dacă cititorul lecturează textul (ceea ce nu se întâmplă de fiecare dată), poate sesiza adevărata intenție a autorului, departe de a-l informa.
Deseori titlul, pur și simplu, minte cititorul. Bunăoară, un portal informațional intitula recent o știre astfel: ”Sondaj NAȚIONAL: Maia Sandu, PREMIERUL R. Moldova!” [4]. Titlul, pe cât de incitant, pe atât de informativ, dacă luăm în calcul interesul general pentru un eveniment de importanță socială majoră – desemnarea unui nou șef de guvern. Lectorul știrii, însă, urma să afle că, de fapt, ”Sondaj NAȚIONAL” însemna unul efectuat pe site-ul publicației la care au participat... 620 de persoane, dintre care 40 la sută optaseră pentru candidatura Maiei Sandu la funcția de premier. În titlu nu a fost utilizată sintagma corectă ”Sondaj Ziar Național” și, deci, atestăm un comportament neonest în raport cu cititorul, indiferent de ținta intenției: incitarea la lectură sau influențarea celor de care depinde desemnarea premierului.
A doua zi după turul al doilea de scrutin din municipiul Chișinău (29 iunie) în care numărarea prealabilă a voturilor indica un avantaj clar pentru candidatul D.Chirtoacă la funcția de primar general în fața contracandidatei Z.Greceanâi, același portal a publicat o știre cu titlul ”Numărare paralelă făcută de „Promo-Lex”: Greceanîi ar fi OBȚINUT mai multe voturi” [5]. Un titlu-bombă, dacă luăm în considerare potențialul spectacularizant pe care-l comportă schimbările dramatice de situație în alegeri, atât de atractiv pentru cititor. Textul știrii, însă, spulberă așteptările ”promise” de titlu, pentru că, potrivit asociației Promo-Lex, Z. Greceanîi ar fi acumulat cu 24 (!) de voturi mai mult decât indicau datele oficiale.
O primă analiză a titlului și conținutului vădesc o totală armonie între ei. Totuși, ceva deranjează și acest ”ceva” poate fi detectat dacă apelăm la principiul contextualității. Titlul nu contravine conținutului, dar, dacă luăm în calcul contextul, el trimite la supoziția că un candidat ar fi obținut (cuvânt scris cu majuscule) mai multe voturi decât celălalt. Anume supoziția declanșată de context ”pune în priză” dorința de a citi știrea. În definitiv, cititorul realizează că a irosit timpul. Nu-l irosea, daca citea un titlu gen: ”Numărarea paralelă făcută de „Promo-Lex” confirmă rezultatele oficiale”.
Alt portal publica în iulie o știre cu titlul ”По Молдове перемещаются американские военные тягачи” (”Prin Moldova se deplasează mașini americane militare de tracțiune”) [6]. Titlul atrage atenția și incită la lecturarea textului, mai ales, că exploatează două sentimente umane puternice: cel de curiozitate și cel al fricii. Sentimentul fricii este alimentat de utilizarea în titlu a sintagmei ”Prin Moldova” (adică, și pe unde locuiește eventualul cititor), și a pluralului tehnicii militare.
Titlul este un semn cultural și, ca orice semn, el evocă reprezentări mentale care trimit la obiecte reale sau imaginare cu semnificație pentru acei care le codifică (jurnaliștii) sau le decodifică (cititorii). Dacă decodificăm ”semnele culturale” din textul știrii aflăm că un netitular a observat și a filmat o singură mașină de tracțiune deplasându-se spre punctul de trecere Sculeni al frontierei moldo-române. Un atare titlu oferă posibilitate savanților să-l analizeze pe pagini lungi de text. Vorba populară o spune mai scurt: face din țânțar armăsar.
Între titlurile de subiecte electorale atestăm unele cu o pronunțată încărcătură parodică în care, contrar regulilor profesionale, jurnaliștii pun în valoare factorii comentativi, impunându-și, astfel, propriile opinii. De exemplu, un subiect despre doi concurenți electorali cu nume și prenume identice difuzat de o televiziune națională era intitulat: ”Bătălia clonelor la Ialoveni” [7]. Cuvântul ”clone”, utilizat impropriu și de o coloratură peiorativă pronunțată în raport cu protagoniștii, denotă vădit o atitudine și nu o dorință firească a autorului de a informa telespectatorul. O situație similară atestăm și în cazul titlului ”De la Voronin cetire...”[8]. Parafrazarea trădează intenția jurnalistului de a trezi o anumită atitudine cu referire la protagonistul știrii.
Atitudinea jurnaliștilor transpare clar și din titluri, precum: ”Perle marca Voronin”, ”Gospodarul” cu barca pe Bâc” [9], ”Protest printre gunoaie” [10], ”PCRM s-a apucat să numere banii socialiștilor” [11] etc.
Unii jurnaliști, prin titluri, își developează fără ezitare propria atitudine față de subiectul știrii. Este cazul unui portal care intitulează o știre: ”Академия Наук Молдовы призывает голосовать за хаос и разруху” (”Academia de Științe îndeamnă să votăm pentru haos și devastare”) [12]. Utilizând o figură de stil, oximoronul, prin care unește termeni incompatibili, autorul urmărește, cu siguranță, reacția cititorului la caracterul neașteptat al titlului-expresie. Reacția trebuie să însemne citirea știrii despre Academia care îndeamnă... să fie votat D.Chirtoacă în turul doi de scrutin. D.Chirtoacă, își impune iscusit jurnalistul opinia, echivalează cu haos și devastare. Titlul conține în sine și un element al anecdotei – finalul neașteptat. E o șansă în plus că cititorul, căutător de anecdote, va citi din obișnuință și această știre care, în realitate, este agitație electorală împotriva unui candidat. Sunt titluri imposibil de tipologizat. Două exemple: ”(FĂRĂ NOROC) O șefă din Cricova și soțul ei, reținuți de CNA după ce au cerut ”otkat” de mii de lei” [13] și ”Плахотнюк проиграл, несмотря на организованные беспорядки на выборах” (”Plahotniuc a pierdut în pofida dezordinelor organizate la alegeri”) [14]. Ambele titluri au, cel puțin, două caracteristici comune: sunt lipsite de logică și pot avea impact periculos asupra cititorului din motiv că, voit ori ne-voit, ele inoculează opinia nocivă că poți cere ”otkat”, dar să ai noroc, și că dacă provoci dezordine trebuie să câștigi alegerile.
Am analizat câteva din multitudinea de titluri similare prezente în mass-media autohtonă. Analiza permite să tragem o concluzie pertinentă: autorii pun miza pe funcția incitativă a titlurilor urmărind, în fond, două scopuri: textele, chiar cu prețul dezinformării, să fie citite pentru a maximiza auditoriul, și textele, chiar cu prețul manipulării, să creeze anumite atitudini cititorilor pentru a maximiza randamentul ideologic. De observat: randamentul informativ nu și-a găsit loc în concluzii. Deci, rămâne la discreția cititorilor să dea importanță ori să ignore titluri de genul celor analizate.
[1] http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-TITLUL...
[2] ediția informativă ”Cotidian”, 2 iunie 2015
[3] ediția informativă ”Primele știri”, 2 iunie 2015
[4] http://ziarulnational.md/sondaj-national-maia-sandu-premierul-r-moldova/
[5] http://ziarulnational.md/numarare-paralela-facuta-de-promo-lex-greceanii...
[6] http://omg.md/index.php?newsid=10272
[7] Tv Canal 2, ediția informativă ”Reporter”, 1 iunie 2015
[8] Tv Canal 2, ediția informativă”Reporter”, 4 iunie 2015
[9] Prime Tv, ediția informativă ”Primele știri”, 4 iunie 2015
[10] Prime Tv, ediția informativă ”Primele știri”, 5 iunie 2015
[11] Accent Tv, ediția informativă Accentinfo, 3 iunie 2015
[12] http://omg.md/index.php?cstart=17&do=lastnews
[13] http://www.timpul.md/
[14] omg.md/index.php?newsid=10277
__________________
Astăzi nu există evenimente
Ro
En
Рy