Ro
En
Рy
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat în favoarea libertăţii de exprimare în cazul Pauliukiene și Pauliukas vs. Lituania. CEDO a arătat că, în situația respectivă, libertatea de exprimare prevăzută în articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a fost prioritară față de protecția vieții private, prevăzută în articolul 8 din aceeași Convenție, potrivit unui comunicat de presă al ONG-ului APADOR-CH din România.
În cazul respectiv, un ziar din Lituania a publicat un articol despre ilegalităţile comise de un politician şi soţia sa. Soţii s-au adresat apoi la redacție cerând schimbarea anumitor afirmații pe care le considerau eronate. După ce reprezentanții ziarului au refuzat să facă acest lucru, cei doi au acţionat publicaţia în judecată, motivând că au fost defăimaţi.
La rândul lor, instanţele de judecată din Lituania au stabilit că nu există defăimare în acest caz, specificând că pentru ziarişti este suficientă documentarea materialelor jurnalistice prin documente relevante, emise de autorități, în cazul în care dețin aceste documente relevante.
Politicianul și soția sa au inițiat ulterior cauza la CEDO susținând că, prin nesancționarea ziariștilor de către instanțele naționale, le-a fost încălcat dreptul la reputație și demnitate, ocrotit prin articolul 8 din Convenție.
Prin hotărârea din 5 noiembrie 2013, CEDO a stabilit însă că ziariștii nu ar fi avut de ce sa fie sancționați și că, în respectiva situație, libertatea de exprimare nu poate fi îngrădită sub pretextul protejării vieții private.
Contactată de Media Azi, Olivia Pîrțac, expertă în legislație mass-media, a explicat faptul că acest caz nu se referă totuși la viața privată în sensul legislației din Republica Moldova, ci mai degrabă la conceptul de defăimare. Exprimarea instanței a fost însă aceasta pentru că în Convenția Europeană nu există un articol separat privind protecția onoarei - similar conceptului din legislația Moldovei -, iar astfel de valori sunt protejate de articolul 8, care se referă la tot ce ține de viața privată a persoanelor.
”CEDO a reiterat ceea ce a spus și mai înainte - că pentru un jurnalist este suficientă o cercetare rezonabilă și cu bună credință a faptelor pentru a face publice anumite informații - în acest caz el nu va fi sancționat pentru defăimare”, a explicat Olivia Pîrțac. ”Trebuie să se înțeleagă și să se țină cont de faptul ca ziariștii nu sunt organe de anchetă, nu au autoritatea și nici obligațiile acestora, și de aceea de la ei nu se poate cere respectarea acelorași standarde de cercetare și probare a informației”, a completat aceasta.
La rândul său, avocatul Vitalie Zamă a declarat pentru Media Azi că, în urma hotărârii CEDO putem conchide că viaţa privată și libertatea de exprimare sunt protejate în egală măsură de Curte şi, în acelaşi timp, sunt protejate discuții/dezbateri privind chestiuni de interes public.
