Despre furtul imaginilor, drepturile de autor și bunul simț

Vadim Șterbate, fotograf și reporter la publicația “Observatorul de Nord” din Soroca, scria recent pe o rețea de socializare: “Dragi concetățeni și colegi, cum putem lupta cu cei (mass-media, site-uri de călătorie, portaluri de divertisment etc) care fură fotografiile ca-n codru? Mă bucur că-mi sunt apreciate lucrările, dar este corect să se ceară consimțământul autorului sau, în cel mai rău caz, să fie menționat fotograful...”. Drept confirmare, Vadim Șterbate a făcut trimitere la mai multe portaluri electronice / pagini web ale instituțiilor media, care au publicat fotografii din arhiva sa, fără a-i menționa numele.

În conformitate cu Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe, autorul unei opere beneficiază de mai multe drepturi, printre care, “dreptul la paternitate – dreptul de a fi recunoscut în calitate de autor al operei sale şi dreptul de a pretinde o atare recunoaştere, inclusiv prin indicarea numelui său pe toate exemplarele operei publicate sau prin referirea la numele său, după cum se obişnuieşte, în cazul oricărei valorificări a operei, cu excepţia cazurilor cînd acest lucru este imposibil şi cînd lipsa obligaţiei de a indica numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi”. Prezenta lege conține prevederi ce țin de aplicarea drepturilor de autor asupra operelor de artă (inclusiv fotografice), a drepturilor conexe și a altor drepturi, precum și măsurile de protecție a acestora.

În ceea ce privește respectarea dreptului de autor, și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști, recomandă: “Nu vom prelua materiale (texte sau fotografii) fără să avem acordul autorului sau (după caz) publicației (sursei)”; “Vom respecta drepturile de autor ale colegilor, vom face trimiteri la numele autorului ori de câte ori vom face uz de o lucrare a altcuiva. Plagiatul este inadmisibil”.