14 марта 2016
1318 просмотров
Dezbaterile politice televizate, jurnalele de ştiri TV şi mediul online sunt cele mai afectate de fenomenul manipulării - acestea sunt doar câteva din concluziile sondajului „Percepţia populaţiei privind informaţiile false şi distorsionate din mass-media” realizat de IMAS în perioada 27 ianuarie - 1 februarie 2016, la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent. În acelaşi timp, sondajul arată că 51 la sută din respondenți consideră că ar putea înțelege când un material din mass-media este manipulator sau propagandistic, în timp ce 47% se simt mai degrabă nepregătiţi să facă faţă acestui fenomen.
Potrivit cercetării, televiziunea rămâne sursa de informare dominantă în Republica Moldova, fiind și principala sursă de manipulare. Pentru 46%, respectiv 44% din respondenți, dezbaterile politice televizate și jurnalele de ştiri TV sunt două tipuri de programe în care pot fi găsite informaţii false în mare şi foarte mare măsură Următorul în clasament se situează mediul online (Internetul - 29%, site-urile de socializare - 26%, bloggurile - 24%) care înregistrează, de asemenea, ponderi importante în privinţa percepţiei informaţiei false cu tematică socio-politică.
Modalitatea de manipulare, percepută ca fiind cel mai des utilizată de instituţiile media, este „selecţia subiectelor” care convin patronului instituţiei: 32% afirmă că asta are loc (aproape) întotdeauna şi alţi 37% - deseori. La fel, 68 la sută dintre consumatorii de ştiri socio-politice au impresia că acestea sunt făcute mai mult pentru a crea imaginea unui politician sau unei persoane publice. Titlurile de senzaţie, „scoaterea din context”, utilizarea manipulatorie a opiniilor unui expert, „minciuna prin omisiune” sunt alte câteva tehnici de manipulare percepute de respondenţi.
Circa 3/4 dintre participanţii la sondaj au declarat că știu ce înseamnă manipulare, dar cifra scade proporţional cu înaintarea în vârstă a respondenţilor sau cu nivelul mai scăzut de educaţie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele care nu au un loc de muncă şi petrec mai mult timp acasă. Dintre respondenţii care spun că sunt la curent cu termenul de manipulare, cel mai des se simt manipulaţi de către două entităţi de referinţă asociate cu fenomenul manipulării: politicieni (19% - întotdeauna, iar alţi 23% afirmă că deseori sunt manipulaţi de către politicieni) şi mass-media cu 10%, respectiv 23% înregistrate la cele două răspunsuri de mai sus.
Doar 8% din persoanele intervievate au afirmat că presa din Republica Moldova se comportă în foarte mare măsură responsabil faţă de public; în timp ce majoritatea (56%) sunt nemulţumiţi de lipsa de responsabilitate a mass-media naţionale.
Sondajul „Percepţia populaţiei privind informaţiile false şi distorsionate din mass-media” a fost realizat de IMAS în cadrul Campaniei media împotriva informațiilor false și tendențioase, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI). Sondajul a fost realizat la telefon pe un eșantion de 826 de respondenți, din 12 regiuni teritoriale, din mediul rural și urban.
___________________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
Potrivit cercetării, televiziunea rămâne sursa de informare dominantă în Republica Moldova, fiind și principala sursă de manipulare. Pentru 46%, respectiv 44% din respondenți, dezbaterile politice televizate și jurnalele de ştiri TV sunt două tipuri de programe în care pot fi găsite informaţii false în mare şi foarte mare măsură Următorul în clasament se situează mediul online (Internetul - 29%, site-urile de socializare - 26%, bloggurile - 24%) care înregistrează, de asemenea, ponderi importante în privinţa percepţiei informaţiei false cu tematică socio-politică.
Modalitatea de manipulare, percepută ca fiind cel mai des utilizată de instituţiile media, este „selecţia subiectelor” care convin patronului instituţiei: 32% afirmă că asta are loc (aproape) întotdeauna şi alţi 37% - deseori. La fel, 68 la sută dintre consumatorii de ştiri socio-politice au impresia că acestea sunt făcute mai mult pentru a crea imaginea unui politician sau unei persoane publice. Titlurile de senzaţie, „scoaterea din context”, utilizarea manipulatorie a opiniilor unui expert, „minciuna prin omisiune” sunt alte câteva tehnici de manipulare percepute de respondenţi.
Circa 3/4 dintre participanţii la sondaj au declarat că știu ce înseamnă manipulare, dar cifra scade proporţional cu înaintarea în vârstă a respondenţilor sau cu nivelul mai scăzut de educaţie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele care nu au un loc de muncă şi petrec mai mult timp acasă. Dintre respondenţii care spun că sunt la curent cu termenul de manipulare, cel mai des se simt manipulaţi de către două entităţi de referinţă asociate cu fenomenul manipulării: politicieni (19% - întotdeauna, iar alţi 23% afirmă că deseori sunt manipulaţi de către politicieni) şi mass-media cu 10%, respectiv 23% înregistrate la cele două răspunsuri de mai sus.
Doar 8% din persoanele intervievate au afirmat că presa din Republica Moldova se comportă în foarte mare măsură responsabil faţă de public; în timp ce majoritatea (56%) sunt nemulţumiţi de lipsa de responsabilitate a mass-media naţionale.
Sondajul „Percepţia populaţiei privind informaţiile false şi distorsionate din mass-media” a fost realizat de IMAS în cadrul Campaniei media împotriva informațiilor false și tendențioase, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI). Sondajul a fost realizat la telefon pe un eșantion de 826 de respondenți, din 12 regiuni teritoriale, din mediul rural și urban.
___________________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).