- În ce măsură new media au pătruns în viața noastră și cât de mult ne influențează?
New Media au intrat deja în viața noastră. Ele sunt prezente și nu vor dispărea. Iar influența este foarte mare: vizionăm filme moderne, cu multe efecte tehnice, privim materiale video, unde se folosesc diverse efecte speciale. Desigur, utilizatorii noștri s-au obișnuit cu conținutul unui portal online, de obicei, interactiv, interesant și nu mai sunt dispuși să accepte ceva plictisitor și mediocru. Din aceste considerente, new media ne influențează tot mai mult și mai mult.
- La training-ul „Jurnalismul vizual” de la Chișinău, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, ați fost invitat ca expert . Ce idei ați împărtășit participanților?
Le-am povestit despre trendurile care există acum în jurnalismul vizual și cel de date. Noi am studiat exemple, care se referă la standardele cu care lucrează mass-media moderne. Totodată, le-am arătat modele grafice, pe care le pot aplica în activitatea lor de zi cu zi, am analizat conținuturile unor portaluri care utilizează atât elementele tradiționale, cât și cele inovative.
- Cât de importante sunt elementele grafice în media?
În anumite situații acestea pot înlocui însuși textul. Cunoaștem proiecte care nu au decât titlu și inscripții explicative, în rest întreg conținutul este redat prin tehnici și modele grafice. Fără îndoială, nu trebuie să abuzăm de acest mod de prezentare a subiectului. Instrumentele vizuale trebuie folosite doar în cazurile strict necesare, în mod adecvat, de exemplu, când vrem să relatăm o istorie în mod mai atractiv, dar nu e cazul să exagerăm. Să luăm drept exemplu infograficul – nu orice subiect poate fi redat cu ajutorul acestui element, putem recurge la el doar când o cere situația.
- De cele mai multe ori, un titlu bun garantează jumătate din succesul unui material. Ce tipuri de titluri atrag atenția și fac materialul popular?
Titlurile rămân un subiect fierbinte, pentru că ele joacă un rol primordial în atragerea atenției utilizatorilor de medii online și fac posibil transferarea lor de pe rețelele de socializare pe un portal informațional. Există o știință aparte despre crearea titlurilor. Sunt titluri pe unele portaluri ca Buzzfeed, foarte atractive, pe care cu siguranță le-ați văzut: 15 portaluri care vor face viața ta irepetabilă sau 25 de trasee care te vor ajuta să faci înconjurul lumii în 12 zile etc. Ele îmbie la lectură și-l fac pe utilizator să acceseze respectivul site. În cazul portalurilor informative însă este mai complicat, deoarece accentul trebuie pus pe conținut. Aici nu poți opera cu titluri colorate, doar pentru a spori numărul de vizualizări, dar nici poți da titluri plate, neinteresate. Deci, jurnaliștii trebuie să respecte echilibrul între conținut și formă, deoarece concurența e mare și cititorii nu vor reacționa la niște titluri banale. Acesta e un subiect ce merită să fie discutat separat.
- În cadrul unui webinar, care poate fi vizionat pe Internet, afirmați că portalurile online ar trebui să publice mai des interviuri de alt format decât cel tradițional, întrebare-răspuns, și că acest lucru, la fel, ar atrage cititorii. Ce ați avut în vedere?
Personal, nu sunt adeptul interviului. Din punct de vedere al jurnalismului acesta reprezintă un gen foarte „lunecos”. Ce este, de fapt, interviul? - Opinia unei singure persoane. Poate de aceea presa occidentală nu practică foarte des acest gen. Acolo se publică interviuri mai mult cu staruri. În jurnalismul de informare însă interviul este folosit doar pentru a acumula informație și a o folosi ulterior într-un material, alături de alte opinii. În spațiul post-sovietic interviul este folosit, totuși, ca gen separat, în care o anumită persoană își exprimă punctul personal de vedere și noi nu cunoaștem - spune el adevărul sau nu, nimeni nu poate, în același material, să-l contrazică. Sfatul meu este să mergeți la interviuri, dar să folosiți informațiile acumulate numai după ce neapărat veți lua și opinia altei persoane la aceeași întrebare…
- Uneori managerii din mass-media înțeleg necesitatea folosirii elementelor și efectelor din new media, doar teoretic. Cum credeți, ce îi oprește să le aplice în practică?
Există câteva răspunsuri la această întrebare. În primul rând, astăzi, mulți editori cred că își cunosc foarte bine cititorii, care sunt cerințele acestora față de conținutul online. În realitate însă, cerințele se schimbă de la o persoană la alta, precum și de la un portal la altul. În al doilea rând, orice schimbare necesită timp, efort, noi cunoștințe și adesea acest lucru îi sperie pe unii manageri. Totul se poate schimba atunci când pe piața vin oameni noi, cu viziuni moderne și aceștia dau viață unui produs mediatic competitiv. Am fost martor la situații când instituții media s-au retras de pe piață, doar din cauza crizei de idei.
- Spuneați undeva că, odată cu dezvoltarea portalurilor online, mass-media tradiționale nu vor dispărea. Ce vă face să credeți astfel?
Rămân la părerea că mass-media tradiționale nu vor dispărea. Dar, cu siguranță, unele publicații periodice se vor închide, dar asta nu înseamnă că presa scrisă va dispărea definitiv. Oamenii nu sunt pregătiți să renunțe la ziare și reviste. Sigur, vom fi prezenți și online, iar acest lucru va duce la reducerea tirajelor. Vor supraviețui însă acele publicații care vor apărea și în variantă electronică, eventual, cu un conținut total diferit de cel ieșit de sub tipar.