Interviul ca gen al presei este o discuţie între un jurnalist şi o persoană ce comportă interes public şi pentru public. Aşa cum este practicat astăzi, interviul reprezintă o confruntare între două individualităţi şi, de multe ori, se transformă într-un adevărat duel. Tocmai de aceea, un interviu adevărat conţine şi întrebări incomode, şi replici tăioase care conduc la un soi de confruntare de idei între ziarist şi intervievat.
Pentru ca dialogul să fie unul profesionist, jurnalistul trebuie să se documenteze, să pregătească întrebări pertinente şi argumentate, şi să stabilească anumite reguli de intervievare cu sursa.
Pentru realizarea unui interviu de succes este nevoie de:
– Alegerea temei şi a interlocutorului potrivit
– Pregătirea interviului (documentare, formulare întrebări)
– Tehnicile de intervievare
– Stabilirea regulilor de intervievare cu sursa
Natalia Morari este o jurnalistă care, săptămânal, realizează cel puţin un interviu TV. Metoda de intervievare este faţă-n faţă – cea mai recomandată în jurnalism, dar şi cea mai solicitantă. Cum se pregăteşte de aceste interviuri, ne spune chiar ea:
„Eu am învăţat să fac interviuri din practică, nu din teorie. Nu din cărţi am citit cum faci un interviu bun, dar uitându-mă la sute de interviuri care mie personal îmi plăceau din punct de vedere al prezentatorului sau al invitatului. Depinde de două lucruri: în primul rând, dacă mă interesează un subiect, atunci eu caut invitatul cel mai potrivit, după mine, la acest subiect. Mă documentez şi deja încerc să scot confirmări sau dezminţiri care circulă în piaţa zvonisticei moldoveneşti. Dacă e vorba de un interviu personalizat, de o persoană de care depind deciziile din ţara noastră, atunci eu mă documentez despre cariera domniei sale, despre deciziile pe care le-a luat”.
Cea mai importantă parte este documentarea, şi asta pentru că nu este interesant să faci un interviu ca alte zeci sau sute de interviuri apărute în presă până acum. Pentru aceasta trebuie să ştii ceva nou, ceva care n-a mai fost publicat sau difuzat anterior.
În realizarea unui interviu, sunt foarte importante întrebările pe care le pune jurnalistul. Astfel, într-un interviu profesionist nu se vor regăsi:
Întrebările ce presupun răspunsuri seci, cu „da” sau „nu”
Întrebări prea încărcate şi stufoase
Două întrebări într-o singură întrebare
Întrebări ce sugerează răspunsul
Întrebări foarte lungi, pentru că s-ar putea ca intervievatul să piardă firul
Întrebări ce conţin comentarii şi aprecieri proprii
Natalia Morari spune: „Cheia succesului este documentarea foarte bună, dar şi felul în care îl simţi pe invitat. Căci, chiar dacă eşti documentat, totul depinde de comportamentul invitatului, dacă se simte bine şi se va deschide sau nu. Pentru început este bine să pui câteva întrebări care fie îl vor face mai relaxat, fie îl vor duce într-o zonă la care el nu s-a aşteptat. De exemplu: când ultima oară aţi furat cireşe sau când aţi minţit? Am în vedere o zonă care să nu fie zona lui profesională.Pentru mine este important să-l descopăr pe invitat, să-l descos, să-l deschid, astfel că oamenii de acasă să înţeleagă fie că a minţit, fie că a fost sincer, fie că i-a fost ruşine, fie ca a fost blocat”.
Rețineți: în cadrul unui interviu, jurnalistul încearcă să obţină cât mai multă informaţie, pe când sursa vrea să lase o impresie cât mai agreabilă!
Aşadar, interviul este un dialog dintre un jurnalist şi o persoană publică. Iar interviul bun se transformă într-un dialog consistent şi profesionist dintre două personalităţi.