Subiectele alese pentru lucrările finale au fost diverse, dar toate au vizat tematica socială. Iurii Botnarenco ne-a informat despre noile prevederi ale Legii Antitutun şi ne-a spus în ce locuri nu se va mai fuma din 31 mai anul curent şi ce sancţiuni riscă cei care nu se vor conforma cerinţelor; Stela Boico a discutat cu mai multe tinere mămici şi a aflat cu ce se ocupă și ce pasiuni au în paralel cu îngrijirea picilor; Ecaterina Mihalachi ne-a povestit istoriile unor moldoveni care au reuşit să dezvolte un business de succes în Moldova după ce au lucrat ani buni peste hotarele ţării. De la ea am aflat în ce sat din Moldova se fac şi se vând cele mai gustoase cornuleţe italiene, „canoncini”, şi unde poate fi cumpărată apa microfiltrată. Petru Garciu ne-a teleportat în Găgăuzia şi ne-a dezvăluit din secretele culturii poporului găgăuz. De la el am aflat cum se prepară cea mai gustoasă plăcintă tradiţională, „cavârma”, ce este o „ciotra” şi cum se ţese un covor tradiţional găgăuz.
Studenta Lia Ciutac ne-a vorbit despre turismul rural care stimulează dezvoltarea afacerilor locale; Liliana Croitor a povestit despre semnificaţia covorului tradiţional moldovenesc; Veronica Tabureanu a realizat o investigaţie jurnalistică despre groapa de gunoi de la marginea orașului Cantemir, care poluează fântânile din zonă şi reprezintă un adevărat pericol pentru locuitori; Elena Furdui a încercat să afle dacă tradiția pomenilor pentru răposați există și la reprezentanții altor etnii și confesiuni ce locuiesc pe teritoriul țării noastre; Tatiana Lujanskaya ne-a reamintit despre pericolul cancerigen al ardeziei; Anastasia Pojoga a aflat de ce copiii cu dizabilităţi nu sunt iubiţi de şoferi, iar Olimpia Begleţa a scris un articol despre cum dizabilitatea poate fi transformată în abilitate.
Cele mai interesante, dar şi intrigante proiecte finale au fost cele semnate de studentele Irina Guşan, Natalia Gheţu şi Svetlana Parfeni. Irina ne-a povestit despre sătenii care nu vor să lucreze, Natalia a descoperit falsurile care se poartă de ziua Victoriei, iar Svetlana ne-a spus care sunt şansele persoanelor nevăzătoare de a se angaja în câmpul muncii.
În opinia membrilor comisiei, toate lucrările au întrunit, într-o măsură mai mare sau mai mică, rigorile jurnalistice. La evaluarea lor, s-a ţinut cont de criterii precum actualitatea, acuratețea, obiectivitatea, originalitatea, corectitudinea, echidistanța şi imparţialitatea.
Discipolii ŞSAJ au rămas mulţumiţi de rezultat. Pentru mulţi dintre ei, proiectul final a reprezentat o experienţă foarte utilă, care le va ajuta atunci când vor merge să muncească într-o redacţie. Veronica Tabureanu spune că lucrarea finală a fost pentru ea o adevărată lecție de viață: „Am înţeles încă o dată că jurnalismul necesită multă răbdare si muncă”.
Pentru Olimpia Begleţa lucrarea finală a fost „apogeul studiilor de la ŞSAJ”. „Le sunt recunoscătoare instructorilor pentru că au contribuit, pe parcursul anului, la acumularea cunoştinţelor mele în acest domeniu”, ne-a spus Olimpia. Iar Elena Furdui ne-a mărturisit că, deși a fost o muncă grea, a fost și extrem de interesantă şi plăcută. „Dacă aş alege din nou unde şă învăț, tot la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism aş reveni”, spune Elena.
Și Iurii Botnarenco - care pentru reportajul său a fost și reporter, și cameraman, tot el sonorizându-l și montându-l de sine stătător - este mândru de lucrarea sa. El este convins că experiența acestor trei săptămâni, dar și ceea ce a auzit de la membrii comisiei, îl va ajuta foarte mult în munca sa. „Am acceptat provocarea şi mi-a reuşit”, conchide Iurie.
Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism este un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent din Chişinău în parteneriat cu Şcoala de Jurnalism din Missouri, SUA, şi Centrul de Formare şi Perfecţionare a Jurnaliştilor din Paris, Franţa. ŞSAJ fost lansată la 4 septembrie 2006 cu scopul de a pregăti jurnalişti universali pentru presa din Moldova. În prezent, ŞSAJ desfăşoară cea de-a doua etapă de admitere. Detalii despre procedura şi criteriile de admitere le găsiţi pe www.scoaladejurnalism.md.