Ro
En
Рy
Participanții la întâlniri au vizionat mai întâi spotul „Știi ce media consumi”, realizat de CJI, după care au fost întrebați cum ar răspunde ei înșiși la această întrebare. În context, elevii au ajuns la concluzia că sursele din care se informează zilnic sunt tot un fel de hrana, doar că mediatică, dar care este la fel de importantă ca și cea alimentară. Așa cum alegi să consumi produse alimentare doar de calitate, trebuie să-ți pese și de calitatea știrilor pe care le citești sau le auzi la radio și tv. Iar dacă alimentele necalitative pot avea repercusiuni negative asupra sănătății, produsele mediatice de proastă calitate îți pot afecta mentalitatea, te pot dezinforma și chiar intoxica.
În context, jurnalista le-a vorbit elevilor despre ce este educația mediatică și de ce avem nevoie de ea. De ce propaganda și manipularea sunt fenomene atât de active în R. Moldova și cine este interesat ca ele să capete amploare. Elevii au adus exemple de materiale jurnalistice care nu respectă normele deontologice și au tras singuri concluzia: acest lucru se întâmplă cel mai probabil din cauza că unii patroni ai instituțiilor media se folosesc de presă ca de un instrument prin care își pot promova interesele.
Participanți la lecțiile de educație mediatică au avut de îndeplinit și sarcini practice – ei au scris o știre despre anumite evenimente din localitățile lor, încercând să respecte structura știrii ca gen de presă, adică să răspundă la principalele întrebări: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?. Astfel, ei au înțeles cât în mod obligatoriu într-o știre trebuie să fie prezente opinia mai multor surse, independente una de alta.
Manipularea prin imagini a fost un alt subiect abordat în cadrul activității. Experta le-a atras atenția tinerilor că, în special, în mediul online, se recurge la manipulare pentru a intensifica reacțiile consumatorilor de media asupra anumitor fenomene și a transmite un mesaj emoționant, dar departe de adevăr.
La final jurnalista i-a îndemnat pe participanți să consulte mai multe surse și să verifice informația pe care o accesează, astfel încât să nu se expună riscului de a fi dezinformați.
Am întrebat elevii ce au aflat nou de la aceasta lecție și ce cred despre utilitatea unor astfel de activități.Cristina Șchiopu, elevă la Liceul ”Mihail Sadoveanu”, a afirmat că principalul lucru pe care l-a învățat este că „trebuie să analizăm foarte atent o știre și să ne informăm din mai multe surse, deoarece adevărul se află undeva pe la mijloc”.
Alina Caradanila, de la același liceu, ne-a spus că niciodată nu a bănuit măcar că o fotografie poate fi utilizată pentru a promova anumite păreri și viziuni. „Astfel de activități sunt necesare anume pentru a atrage atenția tinerei generații la procedeele de manipulare la care recurg uneori unele instituții mass-media”, a adăugat Alina.
Radu Castraveț, elev la Liceul din Puhoi, a fost de părerea că în era informațională în care trăim este foarte ușor să cădem pradă manipulării, de aceea „este foarte important să putem face diferența dintre o știre care informează și una care manipulează”.
Lecțiile de educație mediatică sunt parte a proiectului „Promovarea educației mediatice și a standardelor profesioniste în presă pentru un public informat” este implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova/Programul Mass-media.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) este prima organizație de media care acordă asistenţă jurnaliştilor şi instituţiilor media din Republica Moldova, având scopul de a contribui la consolidarea unei prese libere și viabile, prin intermediul proiectelor ce oferă instruire în domeniul jurnalismului și relații cu publicul, campanii media, advocacy, cercetare și educație mediatică.
