Ro
En
Рy
O hotărâre recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) stabilește că protecția în timpul procesului penal a feței acuzatului care nu este o figură publică prevalează în fața interesului public, potrivit site-ului Asociației obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” din Moldova.Decizia a fost adoptată de Cameră la 21 septembrie, în cauza Axel Springer SE și RTL Televison GmbH împotriva Germaniei.
Astfel, două instituții media din Germania s-au plâns la CEDO în privința unei ordonanțe judecătorești care le-a interzis publicarea imaginilor prin care inculpatul acuzat de săvârșirea unui dublu omor ar fi putut fi identificat. Înainte de începerea primei audieri, președintele ședinței a informat jurnaliștii că imaginea feței inculpatului din fotografiile făcute trebuie să fie neidentificabilă înainte de a fi publicate.
La câteva zile după prima audiere, judecătorul a expediat o ordonanță unui număr de jurnaliști, inclusiv unora dintre cei care lucrau pentru redacțiile reclamante, prin care a permis să fotografieze și să filmeze doar jurnaliștilor care s-au înregistrat la instanța de judecată și au dat asigurări că fața acuzatului din imaginile publicate va fi neidentificabilă. Judecătorul a spus că acuzatul suferea de o tulburare de personalitate schizoidă și nu a fost niciodată subiectul atenției publice și că a cerut în mod expres ca identitatea sa să fie protejată. Astfel, judecătorul a remarcat că drepturile de personalitate ale acuzatului în acest caz depășesc interesul public.
CEDO a dat dreptate judecătorului care a emis restricția, constatând că nu a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție. În special, restricția a vizat protejarea drepturilor de personalitate ale acuzatului sub aspectul prezumpției nevinovăției.
Expertul în drepturile omului al Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului” Oleg Postovanu a explicat pentru Media-azi de ce în acest caz Curtea a ținut cont inclusiv de dreptul la prezumție de nevinovăție a persoanelor acuzate într-un proces penal: „Curtea a constatat că, chiar dacă persoana acuzată a mărturisit că a săvârșit omorul, aceasta se prezumă nevinovată până la emiterea unei sentințe de către judecător. Chiar dacă acuzatul își recunoaște vina, prezumția de nevinovăție funcționează până la o hotărâre de judecată definitivă și irevocabilă”, a spus Postovanu.
Postovanu a menționat că presa din Republica Moldova deseori nu ține cont de principiul prezumției nevinovăției în relatările despre diferite procese judiciare. „Poziția Curții în această speță este una clară și raportată la situația Moldovei. Putem observa cum unele posturi, în goana după rating, înfăptuiesc o justiție televizată, documentează cazurile și se expun înaintea judecătorilor, uitând de prezumția de vinovăție, viața privată și deontologia jurnalistică”, a subliniat expertul.
Oleg Postovanu a specificat că hotărârea pronunțată nu este definitivă și că părțile pot solicita retrimiterea cauzei în fața Marii Camere. „Aici trebuie de luat în considerare încă un moment. Această hotărâre nu este una definitivă: ea poate fi remisă spre examinare la Marea Cameră în decurs de trei luni. În cazul în care niciuna din părți nu o atacă, ea devine definitivă, însă oricum direcția spre care se tinde este evidentă”, a adăugat Postovanu.
Conform lui, de regulă, cererile remise în fața Marii Camere sunt acceptate doar în cauze excepționale.
