30 мая 2018
2793 просмотра
A devenit deja o tradiție ca la începutul lunii iulie Centrul pentru Jurnalism Independent să organizeze Hackathonul media „Puterea a cincea”, unde jurnaliști, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, activiști civici își pun în aplicare cele mai inovative idei. Cea de-a patra ediție a evenimentului se va desfășura în perioada 6-8 iulie 2018 și va avea drept temă educația media. Prin urmare, aplicațiile elaborate în cadrul hackathonului vor fi axate pe dezvoltarea gândirii critice și consumul conștient de informații.
Dona Școla, cofondatoare a Generator Hub, va fi unul dintre experții și mentorii actualei ediții. Media Azi i-a solicitat un interviu, în care experta se referă la condițiile de participare, scopul evenimentului și eventualele așteptări pe care le are de la hackathon 2018.
Media-azi.md: Dnă Școla, la ediția de anul trecut a hackathonului ați fost membră a juriului. În acest an, veți fi alături de echipele participante în calitate de expert și mentor pentru a le ghida în elaborarea proiectelor. Ce înseamnă pentru dvs. un hackathon?
Dona Școla: Hackathonul reprezintă o oportunitate să testezi idei, să dezvolți capacități, să lucrezi cu oameni noi și să-ți deschizi anumite orizonturi. Evenimente de acest gen sunt binevenite și pot fi organizate mai des având scopul de a asigura o conexiune continuă între participanți – ei trebuie să se întâlnească periodic pentru a discuta subiectele nevalorificate la edițiile precedente ale hackathonului sau a sugera altele noi, pentru edițiile ulterioare. Este important ca legăturile dintre oameni să nu se piardă, iar entuziasmul, generat în cadrul hackathonului, să fie menținut. Toți vin cu o speranță, dar pleacă cu speranțe duble, fiecare vine cu o idee, dar acumulează mult mai multe idei. De aici și încrederea că lucrurile în societate pot fi îmbunătățite, pentru că oamenii văd că nu sunt singuri, în jurul lor sunt mai mulți care gândesc la fel și merg în aceeași direcție.
M.A.: În acest an, Hackathonul „Puterea a cincea” revine la educația media, abordată în 2016. De ce credeți că este important să discutăm din nou acest subiect prin prisma inovațiilor?
D. Ș.: Domeniul media este și va fi mult timp un teren de explorat, pentru că viteza cu care se mișcă lucrurile este uimitoare, cu atât mai mult viteza de schimb a informației. În aceste circumstanțe are de suferit și calitatea atenției, iar timpul alocat pentru lectura știrilor și informațiilor analitice este tot mai restrâns. Deja oamenii nu mai citesc linear, ci pe diagonală. Cititorul vrea să vadă texte compacte, care comunică direct mesajele. Din acest considerent, tot mai greu presa reușește să ajungă la publicul-țintă. Mai mult, este o provocare pentru jurnaliști să se asigure că cititorul nu doar a lecturat articolul, dar s-a regăsit în el.
În opinia mea, domeniul mass-media este capabil să schimbe lucrurile în societate și să dezvolte simțul gândirii critice. De aceea și sunt binevenite inovațiile. Ele ajută jurnaliștii să promoveze consumul critic de informații în rândul consumatorilor de media.
M.A.: Cu regret, subiectele legate de propagandă și manipulare au invadat spațiul informațional din Republica Moldova. Care ar fi antidotul la aceste fenomene ce distorsionează gândirea critică a cetățenilor?
D. Ș.: Educația ar putea fi cheia succesului în astfel de situații. Mă refer la educația multilaterală a cetățenilor, care trebuie să fie preocuparea noastră constantă. Activismul civic și gândirea critică ar trebui promovate încă din școală. Astăzi, copiii sunt expuși unui volum mare de informații, prin urmare, de mici este necesar să conștientizeze că nu tot ceea se văd și aud la televizor corespunde realității. Din păcate, gândirea critică nu prea caracterizează societatea noastră. Există oameni care consideră că tot ce vine din spațiul informațional este adevărat. Prin urmare, investiția în educație are cea mai mare valoare și urmărește cele mai nobile scopuri.
M. A. În opinia Dvs., prin ce este atractiv hackathonul?
D. Ș.: Întâi de toate, prin faptul că formatul îți permite să realizezi un produs de calitate cu resurse minime de timp. Deci, un hackathon este atractiv pentru că se desfășoară într-un timp restrâns, nu necesită alocarea unor resurse prea mari, implică participarea unor persoane cunoscătoare din domeniu, în cazul dat fiind vorba de mass-media și IT. Aceste minți creative generează idei în jurul unei teme, iar la final rezultă un anumit produs, care urmează să schimbe în mai bine percepția consumatorilor de media.
M. A.: Ce așteptări aveți de la ediția 2018 a hackathonului? Și în context, ce le recomandați echipelor care se vor înscrie în concurs?
D. Ș.: Așteptăm la hackathon 2018 persoane motivate, capabile să pună în aplicare cele mai originale idei. Echipelor care se vor înscrie în concurs le sugerez să se organizeze în consorții. Să devină mai deschise, să dezvolte idei și să-și propună scopuri cât mai mari. Cu cât scopul pare mai imposibil, cu atât rezultatul va fi mai impresionant, iar ceea ce vom realiza va avea un impact mai mare.
M. A.: La ce aspecte ar trebui să atragă atenție participanții atunci când își vor dezvolta proiectele?
D. Ș.: Pentru început ar fi bine să încerce să înțeleagă cine este publicul-țintă. Să nu se axeze pe atractivitatea ideii, neglijând astfel calitatea mesajului și interacțiunea cu publicul-țintă, pentru că în educație și în media lucrezi cu auditoriul. Dacă te focusezi pe ceea ce vrei să faci tu, dar nu ții cont de interesele publicului, riști să eșuezi din start. Vei avea mai mult succes dacă vei realiza de la bun început cine sunt clienții tăi, ce-i interesează, pe cine vrei, de fapt, să influențezi. În momentul în care vei încerca să răspunzi la aceste întrebări, cu siguranță, impactul produsului tău va fi cel așteptat.
M. A. În acest an, premiile acordate echipelor câștigătoare - trei granturi a câte 3000 de euro și două granturi a câte 4000 de dolari - sunt cele mai mari de până acum. Pe lângă motivația financiară, ce altceva i-ar putea determina pe viitorii participanți să se înscrie în concurs?
D. Ș.: Dorința de a schimba ceva în societate ar fi principalul catalizator. Hackathonul este o oportunitate în acest sens. Nu participăm la astfel de evenimente doar pentru a acumula experiență și a afla lucruri noi. Venim pentru a crea un produs, o aplicație, care în ultimă instanță ar putea influența și schimba lucrurile - acesta ar trebui să fie factorul motivațional. Granturile sunt într-adevăr mari, de aceea revin la ideea că participanții trebuie să facă parteneriate calitative, care i-ar ajuta să producă schimbarea mult mai rapid.
M. A.: Având în vedere că subiectul din acest an este dedicat educației media, iar accentul este pus pe inovații, cum ar arăta în opinia Dvs. componența unei echipe ideale?
D. Ș.: La hackathon trebuie să vină oameni motivați. Evenimentul este deschis pentru toți cei care au idei și înțeleg ce să facă și cum să-și atingă scopurile. Aceștia sunt cei mai valoroși participanți. Ei trebuie să fie deschiși să colaboreze cu alte persoane, în funcție de scopul stabilit și instrumentele pe care le au la dispoziție.
M. A.: Ce le-ați dori participanților la ediția din acest an a Hackathonului media „Puterea a cincea”?
D. Ș.: Curaj, perseverență și mult succes. Hackathonul durează doar trei zile, însă participanții trebuie să fie pregătiți pentru activități de lungă durată, deoarece granturile obligă la un astfel de efort. Este un angajament pe care trebuie să-l realizezi, să faci față condițiilor și să livrezi în final un produs de calitate. E o mare provocare, dar sunt sigură că echipele îi vor face față.
Reamintim că în perioada 6–8 iulie 2018, Centrul pentru Jurnalism Independent, Deutsche Welle Akademie și Internews desfășoară cea de-a patra ediție a hackathon-ului ”Puterea a cincea”. În acest an, în funcție de complexitatea proiectelor propuse, vor fi oferite două categorii de premii pentru învingători: 2 granturi a câte 4000 de dolari și 3 granturi a câte 3000 de euro.
Toate informațiile privind programul evenimentului și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon4.media-azi.md La eveniment pot participa echipe formate din jurnaliști, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, activiști civici, consumatori media și alții. Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 29 iunie 2018. Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.
Dona Școla, cofondatoare a Generator Hub, va fi unul dintre experții și mentorii actualei ediții. Media Azi i-a solicitat un interviu, în care experta se referă la condițiile de participare, scopul evenimentului și eventualele așteptări pe care le are de la hackathon 2018.
Media-azi.md: Dnă Școla, la ediția de anul trecut a hackathonului ați fost membră a juriului. În acest an, veți fi alături de echipele participante în calitate de expert și mentor pentru a le ghida în elaborarea proiectelor. Ce înseamnă pentru dvs. un hackathon?
Dona Școla: Hackathonul reprezintă o oportunitate să testezi idei, să dezvolți capacități, să lucrezi cu oameni noi și să-ți deschizi anumite orizonturi. Evenimente de acest gen sunt binevenite și pot fi organizate mai des având scopul de a asigura o conexiune continuă între participanți – ei trebuie să se întâlnească periodic pentru a discuta subiectele nevalorificate la edițiile precedente ale hackathonului sau a sugera altele noi, pentru edițiile ulterioare. Este important ca legăturile dintre oameni să nu se piardă, iar entuziasmul, generat în cadrul hackathonului, să fie menținut. Toți vin cu o speranță, dar pleacă cu speranțe duble, fiecare vine cu o idee, dar acumulează mult mai multe idei. De aici și încrederea că lucrurile în societate pot fi îmbunătățite, pentru că oamenii văd că nu sunt singuri, în jurul lor sunt mai mulți care gândesc la fel și merg în aceeași direcție.
M.A.: În acest an, Hackathonul „Puterea a cincea” revine la educația media, abordată în 2016. De ce credeți că este important să discutăm din nou acest subiect prin prisma inovațiilor?
D. Ș.: Domeniul media este și va fi mult timp un teren de explorat, pentru că viteza cu care se mișcă lucrurile este uimitoare, cu atât mai mult viteza de schimb a informației. În aceste circumstanțe are de suferit și calitatea atenției, iar timpul alocat pentru lectura știrilor și informațiilor analitice este tot mai restrâns. Deja oamenii nu mai citesc linear, ci pe diagonală. Cititorul vrea să vadă texte compacte, care comunică direct mesajele. Din acest considerent, tot mai greu presa reușește să ajungă la publicul-țintă. Mai mult, este o provocare pentru jurnaliști să se asigure că cititorul nu doar a lecturat articolul, dar s-a regăsit în el.
În opinia mea, domeniul mass-media este capabil să schimbe lucrurile în societate și să dezvolte simțul gândirii critice. De aceea și sunt binevenite inovațiile. Ele ajută jurnaliștii să promoveze consumul critic de informații în rândul consumatorilor de media.
M.A.: Cu regret, subiectele legate de propagandă și manipulare au invadat spațiul informațional din Republica Moldova. Care ar fi antidotul la aceste fenomene ce distorsionează gândirea critică a cetățenilor?
D. Ș.: Educația ar putea fi cheia succesului în astfel de situații. Mă refer la educația multilaterală a cetățenilor, care trebuie să fie preocuparea noastră constantă. Activismul civic și gândirea critică ar trebui promovate încă din școală. Astăzi, copiii sunt expuși unui volum mare de informații, prin urmare, de mici este necesar să conștientizeze că nu tot ceea se văd și aud la televizor corespunde realității. Din păcate, gândirea critică nu prea caracterizează societatea noastră. Există oameni care consideră că tot ce vine din spațiul informațional este adevărat. Prin urmare, investiția în educație are cea mai mare valoare și urmărește cele mai nobile scopuri.
M. A. În opinia Dvs., prin ce este atractiv hackathonul?
D. Ș.: Întâi de toate, prin faptul că formatul îți permite să realizezi un produs de calitate cu resurse minime de timp. Deci, un hackathon este atractiv pentru că se desfășoară într-un timp restrâns, nu necesită alocarea unor resurse prea mari, implică participarea unor persoane cunoscătoare din domeniu, în cazul dat fiind vorba de mass-media și IT. Aceste minți creative generează idei în jurul unei teme, iar la final rezultă un anumit produs, care urmează să schimbe în mai bine percepția consumatorilor de media.
M. A.: Ce așteptări aveți de la ediția 2018 a hackathonului? Și în context, ce le recomandați echipelor care se vor înscrie în concurs?
D. Ș.: Așteptăm la hackathon 2018 persoane motivate, capabile să pună în aplicare cele mai originale idei. Echipelor care se vor înscrie în concurs le sugerez să se organizeze în consorții. Să devină mai deschise, să dezvolte idei și să-și propună scopuri cât mai mari. Cu cât scopul pare mai imposibil, cu atât rezultatul va fi mai impresionant, iar ceea ce vom realiza va avea un impact mai mare.
M. A.: La ce aspecte ar trebui să atragă atenție participanții atunci când își vor dezvolta proiectele?
D. Ș.: Pentru început ar fi bine să încerce să înțeleagă cine este publicul-țintă. Să nu se axeze pe atractivitatea ideii, neglijând astfel calitatea mesajului și interacțiunea cu publicul-țintă, pentru că în educație și în media lucrezi cu auditoriul. Dacă te focusezi pe ceea ce vrei să faci tu, dar nu ții cont de interesele publicului, riști să eșuezi din start. Vei avea mai mult succes dacă vei realiza de la bun început cine sunt clienții tăi, ce-i interesează, pe cine vrei, de fapt, să influențezi. În momentul în care vei încerca să răspunzi la aceste întrebări, cu siguranță, impactul produsului tău va fi cel așteptat.
M. A. În acest an, premiile acordate echipelor câștigătoare - trei granturi a câte 3000 de euro și două granturi a câte 4000 de dolari - sunt cele mai mari de până acum. Pe lângă motivația financiară, ce altceva i-ar putea determina pe viitorii participanți să se înscrie în concurs?
D. Ș.: Dorința de a schimba ceva în societate ar fi principalul catalizator. Hackathonul este o oportunitate în acest sens. Nu participăm la astfel de evenimente doar pentru a acumula experiență și a afla lucruri noi. Venim pentru a crea un produs, o aplicație, care în ultimă instanță ar putea influența și schimba lucrurile - acesta ar trebui să fie factorul motivațional. Granturile sunt într-adevăr mari, de aceea revin la ideea că participanții trebuie să facă parteneriate calitative, care i-ar ajuta să producă schimbarea mult mai rapid.
M. A.: Având în vedere că subiectul din acest an este dedicat educației media, iar accentul este pus pe inovații, cum ar arăta în opinia Dvs. componența unei echipe ideale?
D. Ș.: La hackathon trebuie să vină oameni motivați. Evenimentul este deschis pentru toți cei care au idei și înțeleg ce să facă și cum să-și atingă scopurile. Aceștia sunt cei mai valoroși participanți. Ei trebuie să fie deschiși să colaboreze cu alte persoane, în funcție de scopul stabilit și instrumentele pe care le au la dispoziție.
M. A.: Ce le-ați dori participanților la ediția din acest an a Hackathonului media „Puterea a cincea”?
D. Ș.: Curaj, perseverență și mult succes. Hackathonul durează doar trei zile, însă participanții trebuie să fie pregătiți pentru activități de lungă durată, deoarece granturile obligă la un astfel de efort. Este un angajament pe care trebuie să-l realizezi, să faci față condițiilor și să livrezi în final un produs de calitate. E o mare provocare, dar sunt sigură că echipele îi vor face față.
Reamintim că în perioada 6–8 iulie 2018, Centrul pentru Jurnalism Independent, Deutsche Welle Akademie și Internews desfășoară cea de-a patra ediție a hackathon-ului ”Puterea a cincea”. În acest an, în funcție de complexitatea proiectelor propuse, vor fi oferite două categorii de premii pentru învingători: 2 granturi a câte 4000 de dolari și 3 granturi a câte 3000 de euro.
Toate informațiile privind programul evenimentului și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon4.media-azi.md La eveniment pot participa echipe formate din jurnaliști, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, activiști civici, consumatori media și alții. Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 29 iunie 2018. Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.