Roskomnadzor avertizează „Eho Moskvî” în legătură cu reflectarea „extremistă” a crizei din Ucraina

Serviciul rus de control în domeniul presei a emis o avertizare în adresa postului de radio „Eho Moskvî”, cunoscut pentru reportajele sale critice despre guvernarea preşedintelui Vladimir Putin. Pe pagina sa web, postul de radio a anunţat că a fost avertizat în legătură cu o emisiune despre conflictul din Ucraina.

Avertizarea în adresa postului „Eho Moskvî” este privită drept o continuare a presiunilor asupra presei din Rusia, care întâmpină restricţii pe parcursul a 14 ani de guvernare a lui Putin. Dacă în decursul unui an postul va mai primi o avertizare, acesta ar putea să fie închis.
Potrivit serviciului Roskomnadzor, o emisiune difuzată de acest post de radio mai devreme ar fi conţinut  „informaţii ce justifică practicile crimelor de război”.

„Potrivit legislaţiei ... informaţiile ce justifică practicile de război şi alte crime, ce au ca scop anihilarea completă sau parţială a unui grup etnic sau naţional, sunt considerate drept activitate extremistă,” semnalează Roskomnadzor.

Avertizarea se referă la o emisiune în care doi jurnalişti, care relatau despre o luptă la aeroportul din Doneţk, au prezentat direct de la sursă informaţii despre luptele ce continuă în pofida armistiţiului declarat în luna septembrie.

Moscova acuză partea ucraineană de violarea armistiţiului, în timp ce Ucraina susţine că anume forţele sprijinite de Rusia trag asupra poziţiilor lor.

„Eu nu înţeleg termenul „informaţii ce justifică crimele de război”, scrie redactorul postului Alexei Venedictov pe pagina sa de Twitter. „Informaţiile pot fi sau adevărate, sau false”.

Venediktov susţine că „Eho Moskvî” va intenta un proces împotriva Roskomnadzor. Versiunea scrisă a emisiunii a fost înlăturată de pe pagina web a postului în urma avertizării.

Fondat în 1990, cu puţin timp înaine de colapsul Uniunii Sovietice, postul „Eho Moskvî” a reflectat pe larg protestele împotriva lui Putin în anii 2011-2012 şi a ajuns în vizorul autorităţilor din cauza reportajelor sale realizate de-a lungul anilor.

Kremlinul neagă acuzaţiile de cenzură sau presiune asupra presei, susţinând că cetăţenii ruşii au dreptul de a-şi exprima opiniile.

Criticii Kremlinului afirmă că autorităţile au înăsprit cenzura şi au limitat libertatea de exprimare în timpul guvernări lui Vladimir Putin, iar presiunile sunt foarte dure - de la adoptarea unor legi orientate spre limitarea libertăţii cuvântului -  până la lichidarea fizică a unor jurnalişti, crimele nefiind investigate şi pedepsite în modul cuvenit.

În Rusia, principalele canale de televiziune şi publicaţii se află fie în proprietatea statului, fie sub controlul indirect al Kremlinului, iar publicaţiile independente sunt supuse cenzurii şi presiunilor. Anul acesta, instituţia media independentă „Dojdi” a fost înlăturată din eter de câţiva furnizori de servicii de televiziune, fapt pe care şeful postului TV l-a calificat drept cenzură.

Rusia ocupă locul 148 din 180 de ţări ale lumii privind respectarea libertăţii presei, potrivit clasamentului din 2014, realizat de organizaţia internaţională „Reporterii fără frontiere”.