Manipulare prin imagine, procedee manipulatorii inacceptabile în jurnalism

Săptămâna curentă este marcată de mai multe ping-pong-uri politico-jurnalistice. Luni, 28 martie, echipei Publika TV i-a fost îngrădit accesul în Primăria Bălți – aceasta după ce, la 21 martie, edilul localității, Renato Usatâi, declara că nu le va permite jurnaliștilor de la acest post să participe la ședințele publice ale Consiliului municipal Bălți, pe motiv că nu-i place modul în care aceștia reflectă problemele din municipiu. Tot luni, Renato Usatâi a organizat o conferință de presă în care a venit cu noi dezvăluiri la adresa lui Vlad Filat. Potrivit acestuia, ex-premierul ar fi fost vizitat, în Penitenciarul nr. 13, de către Vlad Plahotniuc, căruia i-ar fi promis că va fi eliberat în luna aprilie. În schimb, Filat i-ar fi promis să stopeze conferința de presă pe care urma să o organizeze câțiva deputați PLDM, pentru a face publice mai multe materiale compromițătoare despre prim-vicepreședintele PD. Pentru a da mesajelor lor o mai mare pondere și amploare, Publika TV și postul local BTVau folosit, în materialele lor – intitulate „REGULI PROPRII la Bălţi. Ce a păţit echipa PUBLIKA TV la intrarea în primăria condusă de Usatîi”, respectiv „Ренато Усатый: Плахотнюк встретился с Филатом и обещал освободить его в конце апреля” – imagini care nu au o legătură directă cu subiectele prezentate. Astfel, în știrea de la Publika TV, Renato Usatîi apare înarmat cu un Kalașnikov, în contextul declarațiilor sale privind acest post TV. Iar în materialul pus pe post de BTV au fost folosite imagini de arhivă, de la o întâlnire dintre Filat și Plahotniuc de acum câțiva ani, care însă vine să ilustreze informația despre pretinsa întâlnire de la Penitenciarul nr. 13. Sunt procedee manipulatorii inacceptabile în jurnalism. Și chiar dacă orice război, inclusiv cele informaționale, se desfășoară conform principiului „scopul scuză mijloacele”. Dar ceea ce e „acceptabil” pentru politică nu poate fi tolerat în cazul mass-media, fie că este vorba de text sau de imagine. În acest context, Codul deontologic al Jurnalistului spune: „Imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acuratețe. Procesarea electronică nu trebuie folosită pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor și evenimentelor. Fac excepție colajele, care trebuie marcate ca atare”. Iar „Ghidul de stil cu norme etice” adaugă: „nu vom manipula subiectul sau subiectul fotografiei pentru a face poza mai spectaculoasă. Fotografiile trebuie să reprezinte realitatea cu cât mai multă acuratețe”.