Ro
En
Рy03.05.2012 /
Situaţia presei în Republica Moldova a cunoscut anumite schimbări în bine pe parcursul ultimilor doi ani, fapt remarcat atât de clasamentele internaţionale ale libertăţii presei, care plasează ţara noastră pe câteva poziţii mai sus faţă de anii trecuţi, cât şi de studiile locale care au în vizor activitatea mass-mediei naţionale. Schimbările sunt explicate prin faptul că s-au îmbunătăţit indicii mediului juridic şi politic moldovenesc, datorită adoptării de către coaliţia de guvernare a unor legi care sporesc gradul de protecţie a libertăţii presei şi a drepturilor jurnaliştilor, dar şi graţie unor reforme ale cadrului de reglementare.
Deşi presa din Republica Moldova se bucură, în prezent, de o libertate mai mare în comparaţie cu situaţia de acum câţiva ani, iar la nivel central, nu prea au fost semnalate cazuri de ingerinţe ale statului în activitatea jurnaliştilor, la nivel local, această practică mai este întâlnită. În UTA Gagauz-Yeri, de exemplu, directorii TV şi radio publice au reclamat mai multe ingerinţe ale preşedintei companiei TRG în independenţa editorială a televiziunii şi radioului public ale UTAG, inclusiv prin modificarea unilaterală a grilei de emisie la radio, lucru care ţine de competenţa Consiliului de Observatori al TRG.
În acelaşi timp, atât partidele aflate la guvernare, cât şi cele din opoziţie au interese mari legate de presă – fie directe, în cazul politicienilor proprietari de instituţii mediatice, fie indirecte, de ordin economic sau politic, în funcţie de care se iau anumite decizii în Parlament. Potrivit comunicatului Agenţiei Monitor Media din 6 iulie 2011: „Vicepremierul Valeriu Lazăr (PDM) este preşedinte al ONG „Pro Mingir” din localitatea sa natală. Această organizaţie administrează un post local de radio cu acelaşi nume - „Pro Mingir”. (…) Deputatul liberal-democrat Nae-Simion Pleşca a menţionat, în declaraţia sa de interese, că este fondatorul a două firme din domeniul publicităţii – SRL „Dansopres” şi SRL „MS-Publicitate”, unde deţine 100% din acţiuni. (…) Deputatul PL Valeriu Munteanu, fratele fondatorului SRL „Faur Media”, are cota de 33% din acţiuni. Soţia şi cumnata ministrului Justiţiei, Oleg Efrim (PLDM), sunt asociate în SRL „Privesc.eu” (care transmite live pe internet cele mai importante evenimente din Chişinău), unde deţin câte 5% din acţiuni. Preşedintele Comisiei parlamentare de profil, Chiril Lucinschi, este acţionar în compania americană EMH Inc., unde deţine acţiuni în valoare de circa 2,5 milioane de lei. El este asociat la SC „Media Alianţa” SRL (publicitate), unde deţine 99% din acţiuni, acestea valorând peste 350 de mii de lei. Lucinschi este asociat şi la IM „Alkasar Media Services” SRL (publicitate), unde deţine o cotă de 50%, în valoare de 2 700 de lei.” Este de remarcat faptul că nu toţi politicienii şi-au făcut publice declaraţiile de interese, care sunt depuse în cadrul Campaniei „Interese la vedere”, realizată de Asociaţia Presei Independente şi Alianţa Anticorupţie.
La 18 noiembrie 2011, un grup de editori de ziare şi reviste au solicitat intervenţia Guvernului Republicii Moldova şi a Comisiei Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-Media a Parlamentului Republicii Moldova în asigurarea dezvoltării presei scrise la nivel naţional şi local, prin excluderea condiţiilor abuzive de distribuţie a ziarelor şi revistelor, impuse de către principalii distribuitori de presă, şi a tarifelor exagerate pentru serviciile prestate, ceea ce împiedică dezvoltarea economică a presei scrise din Moldova şi duce la limitarea accesului cetăţenilor la informaţie.
Audiovizualul public
De mai bine de cinci ani, în toate forurile – naţionale şi internaţionale –, la toate nivelurile, se poartă discuţii despre reformarea instituţiei naţionale audiovizuale. Cadrul legal care reglementează activitatea IPNA Compania Teleradio-Moldova (TRM) a fost adoptat în anul 2006, ca parte integrantă a Codului audiovizualului. Din acel an, dezideratul transformării companiei într-un serviciu public veritabil a făcut cap de listă pe agendele organizaţiilor neguvernamentale de media, ale unor partide democrate/ europene, ale instituţiilor internaţionale şi, în ultimii doi ani, face parte din planul de acţiuni de guvernare al AIE. Odată cu schimbarea administraţiei Companiei Teleradio-Moldova şi a componenţei Consiliului de Observatori (CO), la începutul anului 2010, transformarea radiodifuzorului public naţional a devenit prioritatea numărul unu în foaia de parcurs a noii conduceri a TRM. Așadar, cel puţin la nivel declarativ, toţi factorii de decizie doresc realizarea unei reforme a audiovizualului public. În realitate însă, procesul de reformare a audiovizualului public se tărăgănează nejustificat. De altfel, nu este greu de urmărit prestaţia tuturor actorilor implicaţi direct sau tangenţial în reformarea TRM pentru a evalua interesul real al fiecăruia în promovarea reformelor. Au apărut unele semnale, în special în ultimul trimestru al anului 2011, că intenţia de modificare profundă la nivelul organizării companiei a scandalizat unii actori vizaţi şi a produs tensiuni şi presiuni asupra administraţiei. Pe data de 14 decembrie 2011, Angela Sîrbu şi-a anunţat demisia din funcţie, însă, în mai puţin de o săptămână, şi-a retras cererea, după ce, afirmă directoarea, a fost asigurată de managementul companiei că există voinţa ca această reformă să fie dusă la capăt în termene cât mai restrânse. De altfel, depăşirea termenelor pentru acţiunile de restructurare prevăzute de Strategia şi Planul de restructurare ar putea sugera existenţa unor obstacole. La începutul lunii martie 2012, Angela Sîrbu şi-a anunţat demisia din funcţia de director pentru a doua oară, decizia fiind una finală. Pe data de 8 mai 2012, urmează a fi selectat noul director al TRM.
Cazul NIT
Pe data de 5 aprilie 2012, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis să retragă licenţa de emisie a postului de televiziune NIT. Decizia a fost luată printr-o majoritate de voturi ca rezultat al încălcării repetate a mai multor prevederi legale, inclusiv nerespectarea principiului pluralismului de opinie în cadrul buletinelor de ştiri.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la retragerea licenţei de emisie a postului de televiziune NIT. Oficialul european a evidenţiat că pluralismul de opinie şi libertatea presei sunt o parte importantă a oricărei societăţi democratice funcţionale. De asemenea, şi Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova şi-a exprimat îngrijorarea privind retragerea licenţei de emisie a postului de televiziune Noile Idei Televizate şi a chemat autorităţile din Moldova să restabilească neîntârziat licenţa acestui post TV. Delegaţia UE în Moldova a emis un comunicat cu privire la închiderea postului NIT. Potrivit declaraţiei, CCA ar trebui să aplice aceleaşi norme juridice tuturor instituţiilor mediatice din republică. Şi organizaţiile nonguvernamentale de media regretă sancţionarea dură de către CCA a postului de televiziune NIT, dar nu o consideră ilegală şi au cerut sancţionarea tuturor posturilor TV care nu respectă pluralismul de opinie.
Îngrădirea accesului jurnaliştilor la evenimente de interes public
Chiar dacă securitatea profesioniştilor din domeniul mass-mediei este asigurată suficient, totuşi organizaţiile internaţionale au raportat atacuri asupra presei. În această perioadă, au fost înregistrate câteva cazuri de încălcare a drepturilor jurnaliştilor, dar acestea sunt mult mai puţine decât în anii anteriori şi nu sunt atât de grave. Cele mai multe cazuri se referă la îngrădirea accesului jurnaliştilor la evenimente de interes public.
Pe data de 1 mai 2012, Confederaţia Naţională a Sindicatelor a permis accesul jurnaliştilorla mitingul dedicat Zilei Internaţionale a Solidarităţii Oamenilor Muncii, în baza acreditărilor, care puteau fi obţinute la intrare. Măsura dată a fost interpretată de unele instituţii ca o limitare a accesului la evenimentele publice.
Pe data de 8 aprilie 2012, sediul postului de televiziune Elita TV, care emite în cinci oraşe din centrul Moldovei, a fost vandalizat. O parte din tehnica care asigura emisia a fost scoasă din televiziune, iar ceea ce a rămas a fost distrus. Administraţia postului local de televiziune a susţinut că actele de vandalism au fost determinate de refuzul propunerilor de a cumpăra televiziunea, venite din partea câtorva persoane din politică. Mai mult decât atât, postul a întâmpinat probleme şi după difuzarea mai multor reportaje, fiind ameninţat că va avea de suferit dacă va da publicităţii numele unor persoane vizate într-un dosar.
Pe data de 23 martie 2012, a avut loc investirea în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a domnului Nicolae Timofti. Jurnaliştii au fost nevoiţi să stea într-un colţ din sala Palatului Republicii şi nu au avut voie să iasă în hol. Potrivit reprezentanţilor mass-mediei, responsabil de situaţia creată ar fi Serviciul Protocol de Stat al MAEIE şi Serviciul de Protecţie şi Pază, abilitat să asigure securitatea preşedintelui, dar şi a participanţilor la eveniment.
Pe data de 7 decembrie 2011, o echipă de la postul Publika TV a fost agresată în oraşul Călăraşi, în timp ce realiza un reportaj despre un scandal bisericesc din localitate. Avocatul Mitropoliei Moldovei a agresat echipa în prezenţa câtorva poliţişti, care nu au intervenit. Agresorul a fost deranjat de faptul că a fost filmat şi că jurnalistul i-a adresat prea multe întrebări.
Pe data de 19 septembrie 2011, Alexandru Zaharov, cameraman la postul TV Elita din Rezina, a fost agresat, în prezenţa poliţiştilor si a martorilor, de un şofer implicat într-un accident rutier. În rezultat, a fost deteriorată camera de luat vederi a operatorului, prejudiciul cauzat postului TV constituind circa 55 de mii de lei. Echipa de jurnalişti de la TV Elita realiza un reportaj despre un accident produs în Rezina.
Pe data de 29 iulie 2011, jurnalistul Oleg Brega a fost agresat în incinta Universităţii Slavone din Chişinău de către un responsabil al acestei instituţii de învăţământ şi un angajat al pazei, după care a fost sechestrat timp de circa 30 de minute. În acest timp, Brega a fost identificat de către patru bărbaţi, doi dintre aceştia fiind din administraţia universităţii. După circa 30 de minute, la faţa locului a venit un echipaj al poliției, care a fost solicitat de jurnalist. Ca urmare, a fost deschisă o cauza penală, iar agresorii au fost puşi sub învinuire.
Aplicarea reglementărilor cu privire la libertatea de exprimare
Pe rolul instanţelor judecătoreşti există un volum mare de dosare împotriva actorilor din mass-media. Informaţia cu privire la procesele de judecată în care au fost implicaţi jurnalişti sau instituţii mediatice este foarte puţin accesibilă şi greu de identificat. În primul rând, instanţele de judecată nu fac o statistică după tipul reclamanţilor sau pârâţilor, ci doar după natura litigiului. În al doilea rând, procesul de trecere la arhive electronice este lent şi încă nu a fost finalizat în toată ţară. Un alt motiv care limitează accesul la asemenea informaţii este că nu toate instanţele de judecată din ţară sunt dispuse să ofere răspuns la cererea de acces la informaţia cu privire la procesele de judecată, deoarece fie duc lipsă de personal care să studieze registrele, fie nu consideră necesar să ofere asemenea informații. O altă problemă este că, deşi informaţia cu privire la procesele de judecată privind lezarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei este centralizată, este dificilă accesarea în timp util a acesteia la instituţia responsabilă de centralizare.
Pe data de 9 octombrie 2010, a intrat în vigoare Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23.04.2010, Monitorul Oficial nr.117-118/355 din 09.07.2010. Totuşi o mare parte din judecători nu aplică actul normativ atunci când examinează acţiunile de defăimare cu implicarea presei şi/ sau a jurnaliştilor. Motivele sunt neclare: fie necunoaşterea noilor prevederi, fie nedorinţa de a aplica Legea. Un exemplu care a intrat în vizorul publicului a fost dosarul de pe rolul Judecătoriei Centru al publicaţiei periodice Ziarul de Gardă, în care reclamanţii, doi procurori din raionul Glodeni, au acţionat în judecată ziarul, solicitând repararea prejudiciului moral în mărime de aproximativ un milion de lei. În particular, reclamanţii au indicat că articolul contestat – „Mită pentru procurori” – le-a lezat onoarea şi demnitatea prin faptul că indică numele lor, deşi autorul articolului s-a referit în exclusivitate la modul de instrumentare a unui dosar penal intentat împotriva celor doi oameni ai legii. Pe data de 1 august 2011, Judecătoria Centru a sancţionat ziarul pentru nerespectarea confidenţialităţii urmăririi penale, or ziarul nici nu are asemenea obligaţie, şi a dispus să fie încasată în beneficiul celor doi procurori suma de 500 000 de lei drept reparare a prejudiciului moral. Cauza este pendinte pe rolul Curţii Supreme de Justiţie.
Libertatea presei în Republica Moldova conform rapoartelor internaţionale
Chiar dacă, în lume, libertatea presei se află în regres, conform organizaţiilor internaţionale, presa din Moldova şi-a schimbat statutul din „neliberă” în „parţial liberă”, înregistrând un salt de 25 de poziţii în clasamentul libertăţii presei, publicat de Freedom House în 2011. Astfel, acumulând 55 de puncte, faţă de 65 de puncte obţinute în anul 2010, mass-media din Republica Moldova a devansat Ucraina, Rusia şi celelalte ţări care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Presa din Moldova a atins ultima dată un punctaj similar în anul 2002. Conform unui alt raport, şi anume Indexul Libertăţii Presei în Lume, publicat anual de Reporters sans frontières (RsF), în anul 2011, presa moldovenească a ocupat poziţia 53 (cu 22 de poziţii mai sus faţă de 2010), acumulând 16 puncte, devansând ţări ca Bulgaria, Georgia, Grecia, Italia.
Recomandări:
Pentru asigurarea unei libertăţi reale a presei, în conformitate cu principiile unei societăţi deschise, democratice şi în corespundere cu normele internaţionale, autorităţile din Republica Moldova trebuie:
- să reacţioneze şi să pedepsească vinovaţii în cazurile de agresiune împotriva jurnaliştilor, de intimidare şi hărţuire a presei, de violare a dreptului la exprimare, de îngrădire a accesului la informaţia de interes public, inclusiv accesul jurnaliştilor la evenimentele de interes public;
- să asigure funcţionarea legilor în vigoare, în particular aplicarea prevederilor legii privind libertatea de exprimare;
- să adopte modificări legislative pentru asigurarea transparenţei proprietăţii în domeniul mass-mediei;
- să adopte şi să realizeze politici publice de susţinere a dezvoltării economice a presei independente;
- să se abţină de la exercitarea influenţei şi presiunilor asupra CCA şi a radiodifuzorilor publici şi să nu admită exercitarea acestora de către diverse grupuri cu interese de ordin politic sau economic;
- să realizeze priorităţile în domeniul mass-mediei prevăzute în planurile de guvernare în condiţiile şi perioadele stabilite şi să evite amânarea sau transferarea acestora.
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia Presei Independente
Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova
Centrul de Investigații Jurnalistice
Centrul pentru Libertatea Presei
Asociaţia Presei Electronice din Moldova
