Cum folosesc jurnaliștii conținut de pe internet și social media?

Jurnaliștii din întreaga lume nu au la dispoziție niciun set de reguli concrete pentru a folosi cum trebuie conținut de pe bloguri, site-uri și social media. Totuși, au apărut câteva ghiduri utile pe internet, precum webinarul "Navigating Copyright and Fair Use Issues in an Open Source World" (tr. Navigând prin Copyright și Probleme de Folosire Corectă într-o Lume cu Surse Deschise) oferit de NewsU.org, a arătat profesorul american James Breiner, co-director al programului de jurnalism economic de la Tsinghua University. Media Azi a vorbit și cu doi jurnaliști din Moldova și România despre cum procedează în folosirea și citarea produselor social media.

Ce spun jurnaliștii

Dumitru Ciorici, co-fondatorul Unimedia, ne-a spus că instituția la care activează folosește foarte mult social media, în special pentru a distribui informații și pentru a anunța diferite concursuri cu premii. Acesta a precizat că vede platformele de socializare și ca sursă de informare, însă nu neapărat "de încredere". "Orice jurnalist este obligat să verifice informațiile pe care le pescuiește de pe aceste rețele de socializare; asta pentru că unele date pot fi false", a spus Ciorici. Co-fondatorul Unimedia a arătat că, dacă echipa sa preia conținut social media într-o știre, atunci indică numele persoanei și un link către textul autorului. Dacă materialul are setarea "Public" pe Facebook, atunci nu solicită și permisiunea creatorului, însă dacă este distribuit unui grup închis sau unei anumite categorii de utilizatori, atunci iau legătura cu persoana respectivă. Ciorici s-a declarat sceptic față de posibilitatea ca un caz de copyright implicând social media să fie soluționat printr-o instanță de judecată în Moldova. "Poate lua orice întorsătură din cauza lipsei expertizei judecătorilor pe acest domeniu", a spus jurnalistul.

Totodată, jurnalistul român Paul Radu, directorul RISE Project - o comunitate de jurnaliști independenți, programatori și activiști specializată în investigații media prin analiza datelor -, ne-a spus că organizația pentru care lucrează folosește social media în două moduri: ajungerea la un public cât mai larg și "data mining" (n.r. detectarea informațiilor noi). Totuși, jurnalistul nu consideră social media o sursă de încredere. "Informațiile trebuie verificate. E totuși o platformă de discuții foarte bună, poți să ajungi la un public larg", a spus acesta. Despre regulile de copyright și bunele practici de utilizare a platformelor de socializare, Paul Radu se informează de pe forumuri mai mult decât de pe regulementele site-urilor. "Sunt, de exemplu, anumite forumuri pe LinkedIn unde intră investigatori privați, ONG-iști, jurnaliști și întrebăm acolo", a spus Radu. Întrebat ce ar face dacă un conținut original creat de el sau colegii lui ar fi preluat integral, fără citare pe o platformă de socializare, Paul Radu a spus că ar evita acționarea în judecată și crede că autoritățile ar trebui să intervină foarte rar în reglementarea mediilor de socializare pentru a nu limita libertatea de exprimare a oamenilor. "Noi mergem mai mult pe <name and shame> (n.r. a numi și a bate obrazul)", a precizat Paul Radu.

Ce spun academicienii

Potrivit lui James Breiner, legile în domeniu indică faptul că materialul cu copyright de pe aceste medii poate fi refolosit sau republicat dacă îndeplinește anumite condiții. Copyright-ul este menit să încurajeze creativitatea și să protejeze munca unei persoane, însă, de asemenea, încurajează oamenii să transforme originalul pentru a extinde potențialul creației. Astfel, James Breiner spune că, în general, este în regulă să republicăm un tweet (n.r. postare Twitter) sau conținut de pe Facebook în același sistem de rețele de socializare. Totuși, fiecare platformă media are propriile reguli de folosire, iar acestea ar trebui consultate înainte de republicare.

Este în regulă, însă, să republicăm o poză de pe Twitter sau Facebook pe alte rețele sociale, pe un blog sau într-un ziar? Unii jurnaliști consideră că tot ce trebuie să facă este să atribuie sursa originală conținutului respectiv și atât. Potrivit creatoarei webinarului, Ellyn Angelotti, nu este așa. Cea mai sigură cale este obținerea unei permisiuni scrise de a folosi materialul.

Sunt, desigur, cazuri în care refolosirea unui conținut fără obținerea permisiunii scrise este posibilă: dacă valoarea de știre sau interesul public depășesc grija pentru copyright (precum poza unui avion care a aterizat într-un râu din SUA, postată pe Twitter de un martor ocular). De asemenea, se poate face acest lucrudacă imaginea, clipul sau informația este folosită în scopuri educaționale sau de către un ONG. În caz contrar, dacă noul produs ce conține materialul preluat este de vânzare (la ziar, TV, radio, etc.), s-ar putea să apară probleme de copyright chiar dacă cităm sursa. Atunci când se folosesc doar fragmente dintr-un produs social media, iar acestea nu reprezintă esența materialului, se poate prelua fără a cere permisiunea creatorului. Parodiile, adaptările satirice și criticile sunt și ele protejate de copyright în general, chiar dacă fac uz de alte produse originale.

Opțiunea "Creative Commons"

Unii creatori dornici ca munca să le fie văzută de un public cât mai larg acordă permisiunea ca aceasta să fie folosită printr-o licență Creative Commons. Acestea au șase niveluri și diferă de la caz la caz - unele permit republicarea materialului, altele inclusiv modificarea, atâta vreme cât sursa originală este citată prin link direct. Altele, din contră nu permit republicarea în scopuri comerciale sau modificarea originalului. În Occident, în fața legii, toate aceste niveluri de permisiune sunt atent examinate. Cu toate că există posibilitatea ca o fotografie sau un clip să fie acoperite doar de anumite niveluri de licență Creative Commons, judecătorii pot găsi că oricare din celelalte prevederi pot fi relevante într-un caz.

În general, atunci când preluăm un material cu licență Creative Commons, trebuie să ne gândim la patru factori: scopul și caracterul muncii, natura muncii, cantitatea folosită, efectul asupra valorii de piață. Astfel, preluarea produsului ar trebui să transforme originalul sau să adauge ceva nou - dacă se încearcă doar înlocuirea sa, atunci balanța se înclină spre utilizare incorectă. În ceea ce privește natura muncii, este important de știut dacă aceasta este de interes public (știri, date, statistici) sau nu. Informațiile publicate pe site-urile guvernelor pot fi preluate fără probleme. În schimb, o fotografie în care copyrightul este declarat explicit nu respectă aceleași reguli. Jurnaliștii care preiau un produs original (de exemplu un text scris de altcineva) trebuie de asemenea să fie atenți să nu îl reproducă în totalitate. Referitor la valoarea de piață, se urmărește ca noul produs să nu dăuneze prețului celui original.

În concluzie, nu există reguli absolute în privința copyright-ului, iar judecători diferiți pot privi situația diferit. De aceea este cu atât mai important să judecăm foarte atent înainte de a prelua un material de pe mediile de socializare sau de pe internet. Cea mai sigură opțiune rămâne, potrivit specialiștilor, verificarea atentă a informației/materialului preluat/e și cererea permisiunii.

sursa foto: Flickr Creative Commons