Transparența proprietății media, dezbătută la nivel internațional

Transparența proprietății media este un subiect intens discutat în Republica Moldova în ultimele zile. Societatea civilă și experții media cer de ceva timp ca proprietarii să iasă la suprafață și să spună cine finanțează instituțiile media. Subiectul a ajuns și pe masa parlamentarilor, sub forma unui proiect de lege pentru transparentizarea proprietății media, dar și în atenția publicului internațional.

Marți au avut loc audieri în Parlament, la care au participat și reprezentanți ai societății civile. Miercuri are loc ședința Comisiei parlamentare pentru mass-media, care va dezbate proiectul de lege. În același timp, Access Info Europe și Open Society Media Program au publicat zece recomandări legate de transparența proprietății media în urma unor consultări și a analizării situației din 20 de țări.

Comisia parlamentară pentru mass-media a organizat, marți, audieri publice privind modul în care legislația actuală ar putea fi schimbată pentru a asigura transparenţa proprietăţii mass-media. La audieri au fost prezenţi deputaţii din Comisia parlamentară de profil, membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi reprezentanţi ai societății civile, inclusiv ai Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

Vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Liliana Palihovici, de asemenea prezentă la eveniment, a spus că ideea de bază a unei iniţiativei legislative trebuie să fie obținerea unui grad mai ridicat de transparenţă în ceea ce privește proprietarii media, insistând că acest lucru nu încalcă dreptul la dezvoltarea afacerilor. La rândul său, președintele Comisiei Parlamentare pentru Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-media, Chiril Lucinschi, a susținut că este nevoie de o mai mare transparență şi s-a dat pe sine drept exemplu, spunând că nu a ascuns niciodată că este proprietarul unor companii media. Preşedintele comisiei parlamentare a adăugat că speră ca miercuri să se ajungă la un consens în ședința comisiei privind acest subiect.

În acelaşi timp, Marian Pocaznoi, preşedintele CCA, a fost de părere că proiectul de lege în acest sens este iminent şi necesar. Pocaznoi a spus că, după ce va fi implementat acest proiect, vor interveni şi alte modificări în Codul Audiovizualului pentru a evita suspiciuni din partea societăţii privind monopolul media. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului Audiovizualului a fost elaborat de experții Centrului pentru Jurnalism Independendent Moldova.

În Republica Moldova, chestiunea transparenței proprietății media nu este reglementată, astfel că televiziunile nu sunt obligate să divulge numele proprietarilor beneficiari, se arată într-un studiu al CJI și National Endowment for Democracy (NED). Ambiguitățile legislative permit proprietarilor să gestioneze instituțiile prin companii off-shore. După venirea la putere a Alianței pentru Integrare Europeană în 2009 politicienii au promis să rezolve aceste probleme, însă până în prezent situația nu s-a schimbat.

La nivel internațional, multe state au deficiențe la acest capitol. Astfel, organizațiile Access Info Europe și Open Society Media Program au venit cu o serie de recomandări în acest domeniu după ce au analizat situația din 20 de țări: Austria, Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Cipru, Georgia, Germania, Islanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Macedonia, Maroc, Olanda, Norvegia, România, Spania, Elveția, Turcia, Marea Britanie.

Experții au subliniat importanța furnizării informațiilor de bază despre proprietarii instituțiilor media unui regulator național, dar și publicului. Aceste date ar putea fi numele și contactele instituției, numele persoanelor care dețin mai mult de 5% din acțiuni și identificarea proprietarilor beneficiari. De asemenea, informațiile trebuie să fie gratuite și ușor accesibile, actualizate în mod constant (nu mai târziu de 10 zile de la intervenirea unei schimbări) și să clarifice cine sunt finanțatorii principali ai unei instituții media.

Pentru acest lucru, cadrul legal trebuie să fie clar și precis, fără ambiguități. În plus, autoritatea media care supraveghează furnizarea datelor respective către public trebuie să fie independentă. Chiar și așa, instituțiile media ar trebui să furnizeze direct publicului aceeași informație oferită autorității media, dar și să se asigure că alte instituții guvernamentale au acces la ea.

sursa foto: www.flickr.com/creativecommons