Cazul PRO TV în discuții publice

Experţi din domeniul mass-media, jurnalişti, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, jurişti, deputaţi în Parlament, membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, membri ai Consiliului de Presă și alte persoane interesate de tematica „Dreptul la viaţa privată în mass-media” au participat joi, 29 ianuarie, la o discuţie publică, organizată de Consiliul de Presă din R. Moldova şi Asociaţia Presei Independente (API). În cadrul evenimentului, participanții au discutat despre rolul şi responsabilitatea jurnaliștilor în reflectarea subiectelor de interes public care implică aspecte ale vieţii private, precum și despre unele instrumente la care jurnaliștii pot apela pentru a evita ingerințele în viața privată a oamenilor.
 
Directorul Executiv al API, Petru Macovei, a precizat de la bun început că prilej pentru organizarea dezbaterii publice a servit cazul de la Pro TV Chișinău. “Am considerat important să discutăm acest subiect pentru că în goana după evenimente jurnaliștii au cam uitat sau nu atrag suficientă atenție deontologiei profesionale, nu se gândesc la drepturile persoanelor despre care relatează. Dacă profesioniștii din media nu vor conștientiza că dreptul la viața privată, la fel ca și drepturile omului, trebuie respectate și promovate, atunci, probabil, va fi nevoie de niște legi mai severe”, a menționat Petru Macovei. În context, directorul API a accentuat că membrii Consiliului de Presă nu sunt pentru înăsprirea legilor care să-i pedepsească pe jurnaliști pentru orice încălcare, ci pentru a-i ajuta să înțeleagă cât de important este ca aceştia să asigure respectarea dreptului la viața privată a unei persoane, să evite pe cât e posibil procesele de judecată și să înțeleagă că ”deontologia întotdeauna este primară”.
 
Președinta Consiliului de Presă, Ludmila Andronic, care a moderat această întâlnire, a adus la cunoștință participanților că în cadrul ședinței Consiliului s-a luat act de faptul că postul Pro TV Chișinău și-a recunoscut vina și a cerut scuze publice pe site-ul protv.md, dar, în același timp, a fost constatată o încălcare gravă a Codului deontologic (dreptul la viața privată, protejarea victimei). “Am recomandat postului Pro TV, în spiritul bunelor practici jurnalistice și a deontologiei profesionale, ca scuzele publice să fie prezentate  nu doar pe site, ci în cadrul buletinului de știri, la aceeași oră și cu aceeași importanță cu care a fost difuzată informația prima dată”, a menționat Ludmila Andronic.

Prezentă la dezbaterea publică, Corina Fusu, deputată PL, membră a Comisiei parlamentare pentru mass-media, a susținut ideea Consiliului de Presă, făcând referință la Legea cu privire la libertatea de exprimare, care prevede expres că, în cazul în care există o imixtiune în viața privată a unei persoane prin intermediul mass-media, jurnaliștii sunt obligați să prezinte o rectificare sau dezminţire a informaţiei, să acorde dreptul la replică și să exprime scuze publice în termen de 15 zile.
 
Corina Fusu s-a arătat îngrijorată de faptul că, în ultimul timp, calitatea presei și a jurnalismului din țara noastră degradează, lucru atestat și de către rapoartele de monitorizare a  mass-media în campania electorală, care au constatat că o parte a instituțiilor media “s-au transformat în presă de propagandă”.
 
Și deputatul Chiril Lucinschi, ex-președinte al Comisiei parlamentare de profil, s-a referit la cunoașterea de către jurnaliști a normelor deontologice profesionale și la abaterile de la acestea inclusiv din cauza pierderii “bunului simț”.  În opinia sa, este o lipsă de educație și de bun simț atunci când pe post se pun știri care încep cu omoruri, accidente, senzații tari. Referitor la cazul Pro TV, Chiril Lucinschi a spus că i-a plăcut foarte mult reacția societății civile. “Este pentru prima dată când am văzut o presiune civică, pe care o consider drept o reacție normală a unei societăți avansate, ceea ce ar trebui să se întâmple de fiecare dată”.
 

Dezbaterea despre modul în care mass-media tratează dreptul la viața privată a unor oameni simpli, care este limita între interesul jurnalistului pentru viața privată și interesul public pentru viața privată a unei persoane a provocat la discuții specialiști din diferite domenii. 
 
Vlad Gribincea, Centrul de resurse juridice, a remarcat că potrivit actelor legale (Legea cu privire la libertatea de exprimare), reportajele difuzate de Pro TV nu se referă nicidecum la chestiuni de interes public. „Ceea ce a plasat Pro TV ține de scandal, senzație și nu interes public. Acestea pot aduce raiting, dar oferă oare mai multă credibilitate presei?”. Vlad Gribincea a reiterat că după acest caz, fiecare media ar trebui să-și ajusteze niște reglementări interne pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.
 
Nicolae Lungu, reprezentantul Centrului național de protecție a datelor cu caracter personal, la rândul său, a indicat că, potrivit Legii cu privire la datele cu caracter personal, în cazul în care există o divulgare ilegală de informație sau o eroare într-un material publicat, față de care subiectul își manifestă opoziția, operatorul este obligat să șteargă postarea și să se asigure că aceasta nu poate fi găsită nici prin motoarele de căutare. Or, “dacă nu este asigurată ștergerea din motorul de căutare atunci ingerința  continuă”. 
 

Chiar dacă dreptul la viață privată și la intimitate este garantat de Constituția R. Moldova, de un șir de legi și de Codul deontologic al jurnalistului, cu regret, “foarte mulți colegi din mass-media, și foarte mulți cetățeni, nu-și cunosc drepturile, altfel, jurnaliștii ar umbla ani în șir prin judecăți”, a fost de părere Ion Bunduchi, Asociația Presei Electronice (APEL). Expertul media a îndemnat reprezentanții presei să descifreze bine sintagma “viața privată”, la fel, să se familiarizeze cu dosarele de la CEDO, multe dintre care țin de încălcarea dreptului la viața privată. Un rol important în acest sens le-ar reveni ONG-urilor de media, care ar putea veni cu recomandări despre cum poate fi abordată în mod profesionist această tematică în mass-media.
 
Rostul unor mini-traininguri pe marginea anumitor aspecte problematice organizate chiar în cadrul instituțiilor media a fost semnalat și de Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Urmărind discuțiile privind cazul Pro TV pe una dintre rețelele de socializare, directoarea CJI a fost mirată că un jurnalist susţinea că nici nu știe despre existența normei etice, care prevede că nu trebuie să dăunezi prin ceea ce faci.

Mariana Onceanu-Hadârcă, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), a adus exemplul Marii Britanii, unde, pentru imixtiunea în viața privată a fost introdus conceptul juridic de “ofensă la demnitatea publică”, ceea ce înseamnă că pentru încălcarea prevederii jurnaliștii pot fi sancționați pe cale legală. Reprezentanta CCA a menționat că este în spiritul european ca acest mecanism de autoreglementare, declanşat pe marginea cazului Pro TV, să funcționeze și să genereze noi teme de discuție. “Autoreglementarea este un mecanism complex și complicat, un sistem de relații și conexiuni, care presupune niște reglementări pe interior și o voință profesionistă în breasla jurnalistică. Aceasta, dacă nu vine din partea responsabililor de politicile editoriale, ar putea veni din partea opiniei publice care s-a mobilizat și a făcut presiune”, a conchis Mariana Onceanu-Hadârcă.

 

Vorbind despre autoreglementare, organizatorii evenimentului s-au declarat convinși că aceasta este o metodă prin care orice reprezentant al breslei jurnalistice poate învăța cum să devină mai bun în meserie. Recomandarea generală ar fi că dacă noi însăși, breasla jurnalistică, nu vom stabili anumite reguli, nişte limite peste care nu se poate trece, riscăm ca legislatorii să aprobe legi mult mai aspre, care în final pot limita libertatea presei și libertatea de exprimare în general.