Ro
En
Рy
Tyrone Shaw a fost reporter, director de știri pentru un post radio și editor-manager al unei instituții media din Vermont, Statele Unite ale Americii. În prezent, el este profesor universitar la Johnson State College din Vermont și predă jurnalismul de comunitate. În luna martie, Shaw a vorbit despre etică jurnalistică la un program de instruire organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în legătură cu abordarea profesionistă a subiectelor care vizează minoritățile și grupurile social vulnerabile. Tyrone Shaw a discutat și cu Media Azi despre jurnalism în Moldova.
Ați vizitat prima oară Moldova la sfârșitul anilor 90 - cum a fost acea primă experiență și cum ați compara-o cu situația din ziua de azi?
Prima oară am venit în Moldova în 1998, iar penultima a fost în 2006, acum opt ani. În termeni de dezvoltare națională, văd o maturizare a procesului politic, asumarea unui angajament de a conduce democratic, un transfer pașnic de putere și o dinamică politică mai stabilă - toate acestea sunt realizări remarcabile într-un timp foarte scurt pentru construcția unei națiuni, anume 18 ani. America a lucrat la asta peste 200 de ani și totuși rămâne o muncă nefinalizată. Democrația este întortocheată oricât de experimentat ai fi.
Ce experiențe ați avut în legătură cu mass-media în Moldova? Ați lucrat sau colaborat cu instituții media din această țară?
Din păcate, am avut foarte puțin de-a face cu media, în afară de atelierele de etică mass-media pe care le țin în colaborare cu CJI și Universitatea de Stat de câțiva ani. Aceste ateliere, mai ales cele recente, m-au adus în contact cu profesioniști media din toată țara și am fost impresionat în mai multe privințe.
Cum priviți problematica libertății presei în Moldova, comparativ cu situația din democrațiile vestice?
Fără îndoială situația mi se pare mai bună acum decât la primele mele vizite în această țară. Consider că Legea privind libertatea de exprimare din 2010 a ajutat foarte mult. Din câte știu, în 2011 grupuri independente de monitorizare a mass-media au emis o serie de concluzii pozitive legat de libertarea presei în Moldova. O evoluție în acest sens este și adoptarea unui nou cod deontologic de către 80 de instituții media.
În ceea ce privește comparația cu democrațiile vestice, este complicat. În primul rând, aș spune despre peisajul mediatic din Moldova că adoptă modelul Libertarian. Ceea ce aveți voi este o presă destul de partizană politic, în care proprietatea media este concentrată în mâinile unor partide și mișcări politice. Nu este nimic greșit în acest model, după părerea mea, atâta timp cât atitudinile părtinitoare sunt semnalate evident și proprietarii sunt transparenți. Dar jurnaliștii și editorii sunt puși sub presiune, în diferite grade, de către proprietarii trusturilor media, fie că sunt politicieni sau oameni de afaceri. Acestea fiind spuse, am văzut jurnaliști de investigații excelenți, neînfricați, precum cei de la Ziarul de Gardă care derulează campanii împotriva corupției - o activitate curajoasă, importantă și dificilă.
În ceea ce privește reflectarea problemelor minorităților, cum ați caracteriza peisajul mediatic din Moldova și ce ar trebui să facă reporterii și editorii pentru a îmbunătăți situația?
Din ceea ce am observat în timpul conferinței de două zile, participanții au luat foarte în serios ideea găsirii unor soluții pentru a îmbunătăți modul în care sunt tratate minoritățile în media, inclusiv populațiile vulnerabile din multe regiuni ale Moldovei, printre care și cele din regiunea transnistreană și Găgăuzia. Desigur, meritul este al CJI și partenerilor săi, inclusiv Civil Rights Defenders, pentru organizarea acestui eveniment. M-am simțit onorat să fiu inclus în această conversație foarte serioasă. Tratamentul etic al minorităților și grupurilor social vulnerabile este o problemă în orice țară. Uneori, empatia și respectul trebuie învățate indiferent de cât de evoluată este o societate.
Ce puteți spune despre provocările pe care instituțiile media le vor avea de înfruntat într-un an electoral ca 2014, luând în considerare și conflictele din vecinătate, îndeosebi din Ucraina? Cum ați sfătui jurnaliștii să procedeze în această situație?
Cred că următorul ciclu electoral are o miză foarte mare pentru Moldova, iar media ar putea juca un rol constructiv în clarificarea conversațiilor despre viitorul țării: fie alegerea vestică și aderarea la UE, fie cea estică îndreptată spre Uniunea Vamală și partenerii săi. În mod ideal, ar trebui să existe un ”broker” nepărtinitor în această conversație, dar mă tem că este puțin probabil ca partidele politice și instituțiile lor mass-media să joace acest rol, indiferent de cât de sincere ar putea crede că sunt intențiile lor. Provocarea, după părerea mea, este ca mass-media să fie o platformă care să prezinte clar aspectele pozitive și negative în fiecare dintre cele două potențiale alegeri.
