Cum ar putea arăta știrile dacă jurnaliștii nu ar avea acces la datele de interes public

Reprezentanții mass-media au susținut Campania împotriva interpretării abuzive și eronate a Legii privind protecția datelor cu caracter personal, lansată joi, 26 ianuarie, de mai multe organizații nonguvernamentale din domeniul mass-media și drepturile omului. Astfel,   Anticoruptie.md, Ziarul de Gardă, Ziarul Naţional, SP de la Bălţi, Agora.md, Unimedia.info, Deschide.md, Moldova.org, Realitatea.md, Timpul.md, Report.md, Independent.md, Newsmaker.md, Ecopresa.md, Diez.md, Crimemoldova.md, Rise Moldova, Mold-Street, TV 7, Noroc TV, Pro TV, Today.md au publicat articole fără indicarea numelor principalilor subiecți din știri, pentru  a demonstra că informația de interes public nu poate fi depersonalizată. Jurnaliștii au dorit să atragă atenția la modul cum ar putea arăta știrile în cazul în care ei nu vor avea acces la datele de interes public, iar funcționarii vor interpreta în felul lor Legea priind protecția datelor cu caracter personal.

Realitatea.md a publicat vineri, 27 ianuarie, știrea  intitulată „Coaliția de guvernare, în ședință! S-a discutat despre inițiativa de suspendare a președintelui XY – DETALII”. Cităm: „Consiliul Coaliției de guvernare (CCG) s-a întrunit ieri în ședință. Printre subiectele discutate a fost și inițiativa liberalilor privind suspendarea din funcție a președintelui XY”.

La fel, Unimedia.info a publicat știrea: „Scrisoarea ministrului XX către președintele YY: Sunteți un trădător, un fanfaron și un sperjur”, în care a încercat să evite numele oficialilor vizați: „Ministrul Mediului, XX, i-a adresat o scrisoare oficială președintelui țării, YY. În scrisoarea sa, ministrul îl numește pe YY „trădător, fanfaron și un sperjur”.

Jurnal.md a scris despre un alt eveniment ce a avut loc în aceeași zi: „Finul lui XX, speakerul YY, la ceremonia organizată cu ocazia a 25 de ani de activitate a PG: „A crescut gradul de disconfort pentru corupţi în Moldova” se intitulează materialul.

Și alte subiecte au fost reflectate de jurnaliști prin prisma depersonalizării articolelor: „Demiterea lui XW prin referendum, discutată de Coaliția de guvernare! YZ: „Nu avem dreptul să greșim”” (Zdg.md); „Глава парламента X пообещал, что после реформы прокуратуры закон будет един для всех” (Newsmaker.md); „Ministrul XX îl atenționează pe președintele YY: CC e de partea ZZ. Veți fi suspendat din funcție” (Independent.md); „Procuratura Generală marchează 25 de ani de la fondare. XXX: Avem o profesie nobilă” (Agora.md); „Президент ХХХ отклонил XXX из XXX кандидатур на должность руководителей судов” (Esp.md) etc..

Campania a fost virală și pe rețelele de socializare. Mai multe persoane au scris pe paginile sale de Facebook.

„X, Y, Z? Ați înțeles ceva? Apoi să știți că unii vor să ne țină pe toți în ceață, cu ochii legați și urechile astupate!”, a postat Lorena Bogza, de la PRO TV.

„Ce frumos arată news feed-ul meu azi! Chiar dacă nu pot scăpa definitiv de știrile despre „oamenii importanți ai țării”, cel puțin azi pe toți îi cheamă XX sau YY și arată cam la fel - negri la față. Zic să devină o tradiție protejarea datelor cu caracter personal, dar nu în toate știrile, ci doar în cele despre „marile realizări” ale XX-iștilor și YY-iștilor”, a scris Alina Țurcanu, de la Radio Europa Liberă.

 „A.C., E.H., X, Y, Z și fețe blurate. Adică, știrea despre "nimeni"”, găsim pe pagina Nataliei Morari, jurnalistă la TV7.

Campania de susținere a jurnaliștilor de investigație va continua în următoarele săptămâni cu alte acțiuni.