Media-azi.md: Domnule Eugen Rîbca, de ce a fost necesară o nouă lege a publicității și care sunt cele mai importante prevederi pe care le conține proiectul pe care l-ați elaborat împreună cu expertul media Ion Bunduchi?
Eugeniu Rîbca: Actuala lege cu privire la publicitate a fost adoptată în 1997. De atunci realitatea în domeniu s-a schimbat foarte mult, fapt de care au ținut cont autorii proiectului legii cu privire la publicitate. În mod special, am încercat să impunem noi reglementări în domeniul publicității politice. De asemenea, un alt capitol al Legii cu privire la publicitate ține de mesajele de interes public sau ceea ce acum este cunoscut sub denumirea de publicitate socială. În context ne propunem să instituim un mecanism privind intervenția statului în domeniul mesajelor de interes public, inclusiv prin finanțări. Am prevăzut, de exemplu, crearea unui Consiliu de interes public, în care anumite organe ale statului urmează să-și delege reprezentanții, astfel încât activitatea acestuia să aibă ca și consecință un plan al difuzării mesajelor de interes public, anual sau multianual, pentru care să fie prevăzută și finanțarea de la bugetul de stat.
M. A.: Cum va fi ales agentul economic care va difuza sau plasa mesajele de interes public?
E. R.: Deoarece este vorba de bani publici, aceste mesaje urmează să fie difuzate în baza contractelor de achiziții publice. Când am propus să fie creat Consiliul privind mesajele de interes public, ne-am gândit că acesta trebuie să elaboreze politici ale statului în domeniul mesajelor de interes public, să stabilească valorile și interesele ce trebuie protejate. De exemplu, poate fi vorba de o situație ecologică, de surse energetice regenerabile sau de promovarea produselor autohtone pe piață. Consiliul va elabora documente de politici publice și va insista pe lângă autoritățile publice asupra necesității de a finanța difuzarea acestor mesaje de interes public.
M. A.: Ce alte aspecte ale publicității își propune să reglementeze documentul?
E. R.: În contextul publicității comerciale se impun mai multe modificări, în special ce țin de publicitatea comercială comparativă și publicitatea comercială înșelătoare, reglementări care se impun din perspectiva noilor directive adoptate la nivel european. De asemenea, proiectul inițial elaborat la sfârșitul anului 2016 - începutul anului 2017, preia anumite reglementări europene în ceea ce privește publicitatea exterioară. La moment s-a impus instituirea acestora într-un capitol distinct dedicat mecanismului de autorizare a publicității exterioare.
Anume acest capitol a stârnit mai multe dezbateri în ceea ce privește drepturile autorităților locale, pe de o parte, și drepturile difuzorilor de publicitate, pe de altă parte. Sigur, există aici și interese economice, dar este clar că avem nevoie de un mecanism foarte bine reglementat în ceea ce privește publicitatea stradală și anumite restricții care trebuie impuse astfel, încât să avem o piață ordonată a domeniului.
Un capitol distinct ține de auto-reglementarea în domeniul publicității, care, deocamdată, nu este o practică în Republica Moldova. În ceea ce privește controlul de stat și sancțiunile în domeniu în acest proiect de lege încercăm să stabilim care sunt organele de stat cu drept de a verifica respectarea legislației în domeniul publicității și, respectiv, competențele acestora.
M. A.: De ce în proiectul respectiv ați atras o mai mare atenție publicității outdoor și mai puțină publicității audiovizuale?
E. R.: Noi avem o lege specială - Legea audiovizualului – și, potrivit standardelor internaționale, tot ce este publicitate audiovizuală, care acum, apropo, se numește comunicări comerciale audiovizuale, trebuie să țină de legea specială în domeniu.
În ceea ce privește publicitatea outdoor, cu siguranță, sunt necesare mult mai multe prevederi, totuși, vom încerca să menținem un volum minim, strict necesar la nivel de lege.
M. A.: Experții media vorbesc despre imposibilitatea de a reglementa publicitatea online. Ce propune proiectul de lege la acest capitol?
E. R.: Proiectul prevede doar reglementări în ceea ce privește transparența difuzorului de publicitate. Altfel spus, să se știe public cine sunt proprietarii, administratorii acelui site, să știe cine sunt responsabilii pentru conținutul publicității difuzate.
Publicitatea online, pe de o parte, ține de practica internațională, avem foarte multă publicitate care vine de peste hotare și pe care nu o vom putea reglementa la nivel național. Pe de altă parte, standardele în domeniul publicității online, pe site-uri, sunt în plină evoluție, nu există o siguranță a ceea ce înseamnă bannerele, spre exemplu, astăzi și ce vor însemna bannerele mâine, deoarece standardele tehnice evoluează în permanență. Publicitatea online este sub influența practicii unor state cu tehnologii și piețe avansate. De exemplu, dacă în Statele Unite va apărea un nou standard în ceea ce privește publicitatea unui domeniu, cu siguranță, el va apărea și în Republica Moldova.
Au existat anumite propuneri de a reglementa publicitatea online, dar ne-am întrebat în ce măsură acestea țin cont de evoluțiile de pe această piață. Și dacă nu, atunci e mai bine să nu o includem pentru că ar putea să aducă mai multe prejudicii, decât beneficii. Aici este necesară promovarea unor norme la nivel de auto-reglementare și co-reglementare, care pot fi impuse la alt nivel, decât prin lege.
M. A.: Reprezentanții mediului de afaceri din domeniul publicitar vorbesc despre necesitatea creării unui organ special, un fel de agenție, care să reglementeze în complex problemele din domeniu. Ce credeți despre aceasta?
E. R.: În contextul în care se promovează reforme în domeniul administrației publice, cred că o asemenea propunere nu va fi privită pozitiv deoarece implică cheltuieli financiare suplimentare. Mai mult decât atât, tradițional deja, domeniul publicității audiovizuale este reglementat de un organ specializat - actualul Consiliu Coordonator al Audiovizualului. Un minister, spre exemplu, nu se va ocupa nicidecum de publicitatea stradală. Este un domeniu care ține de activitatea de administrare a autorităților publice locale. Crearea unui asemenea organ, în opinia mea, este puțin probabilă, deși nu este exclusă.
M. A.: Cum va soluționa noua lege problemele legate de date statistice privind volumul de piață publicitară etc?
E. R.: Noi propunem atribuții foarte clare pentru autoritățile de control în domeniul respectării legislației cu privire la publicitate. Dacă vorbim de protecția concurenței, în proiectul de lege prevedem printre atribuțiile Consiliului Concurenței difuzarea anuală a informațiilor privind piața de publicitate pe fiecare dintre segmentele ei, inclusiv, pe publicitatea outdoor. În consecință, ar trebui să avem aceasta transparență a ceea ce înseamnă piața de publicitate din Republica Moldova.