Ro
En
Рy
Proiectul de lege, înregistrat în februarie de deputații Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, presupune ca persoanele care fac parte din organele de conducere sau executive ale partidelor politice să fie lipsite de dreptul de a deține posturi de televiziune. De asemenea, parlamentarii au propus ca persoanele fizice sau juridice rezidente în off-shore să rămână fără dreptul de a avea în proprietate televiziuni sau companii care distribuie servicii media. În cazul intrării în vigoare, modificările l-ar viza inclusiv pe Corneliu Furculiță, deputat socialist care face parte din Comitetul executiv politic al PSRM și proprietar al posturilor de televiziune NTV Moldova și Exclusive TV (TNT).
Totuși, în cadrul ședinței Guvernului, Fadei Nagacevschi, cel care a prezentat avizul la proiectul deputaților PAS, a declarat că inițiativa „limitează libertatea de exprimare”. „Studiind esența proiectului de lege am constatat că este un atac banal la libertatea de exprimare, nefiind justificat, pe teritoriul Republicii Moldova, fără o analiză de impact și fără o analiză a motivelor care au impus pregătirea respectivului proiect de lege. Or, în Republica Moldova, noi probleme de tipul acesta, cel puțin pentru moment, nu avem”, a afirmat Nagacevschi.
Ministrul Justiției a adăugat că autorii proiectului trebuiau să aducă mai multe argumente în favoarea susținerii inițiativei. „Cel puțin să vină cu claritate în ceea ce privește cine ar urma să facă acele zone, care se consideră netransparente? Care este instrumentul de implementare? Deci este un proiect pe care eu am să-l numesc populist și de aceea el nu poate fi susținut”, a conchis Fadei Nagacevschi.
Prim-ministrul Ion Chicu, la rândul său, l-a calificat drept „atac la libertatea presei”. „Eu cred că opinia noastră este unanimă”, a menționat el, punând la vot propunerea de a respinge proiectul.
În avizul Guvernului se menționează că propunerile din proiectul deputaților „nu sunt în acord” cu prevederile din Legea integrității. Potrivit Guvernului, procesul de elaborare a metodologiei și listelor jurisdicțiilor care nu implementează standarde internaționale de transparență este unul complex, „în care urmează să se țină cont de numeroși factori ce generează vulnerabilități și pericole din partea anumitor state/teritorii”. Or, o astfel de listă, în opinia Guvernului, urmează să includă inclusiv „statele care nu aplică pe deplin politici în domeniul anticorupție, contracarării infracțiunilor fiscale, prevenirii și combaterii traficului de persoane și substanțelor narcotice, securității, prevenirii și combaterii torturii și tratamentului inuman, contracarării criminalității organizate”.
Sursa foto: gov.md
