Вы здесь

​(How to) Cum să reflectăm evoluția pandemiei de Covid-19. Aspecte etice

29 апреля 2020
1786 просмотров
Mass-media, de rând cu autoritățile și cadrele medicale din mai multe țări ale lumii, au fost luate prin surprindere odată cu răspândirea infecției de Covid-19, neștiind cum exact să reacționeze la acest fenomen. Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății Cristiana Salvi, Simon van Woerden, Olha Izhyk și Martha Scherzer au elaborat o serie de recomandări pentru jurnaliști despre modul în care ar trebui să reflecte evoluția pandemiei sub aspect deontologic, transmise în cadrul unui webinar. 

Surse informaționale de bază

Principalele surse de informare cu privire la Covid-19 sunt Organizația Mondială a Sănătății (OMS), oficiul regional al organizației, oficiile OMS din fiecare țară, autoritățile naționale, publicațiile științifice veridice.

Experți

Alegeți minuțios experții. 

Următoarele întrebări vă vor ajuta să faceți o alegere corectă: Este acest expert persoana cea mai potrivită pentru material? Este experiența expertului actuală? Există vreun potențial conflict de interese la mijloc?

Solicitați  întotdeauna părerea unui expert pentru a fi siguri că informația nu este falsă și periculoasă.

Mituri și zvonuri

Nu politizați reacțiile și comentariile cu privire la pandemie. Evitați senzaționalul și disputele.

Gândiți-vă foarte bine dacă merită să ascultați toate zvonurile care se vehiculează.

De asemenea, adresați-vă și următoarele întrebări în contextul speculațiilor: Merită ca aceste zvonuri să fie reflectate de presă? Care va fi impactul asupra sănătății publice dacă oamenii vor crede în aceste zvonuri?

Evitați adjectivele cum ar fi virus „ucigaș”, boală „mortală”.

Evitați cuvintele care promovează și induc frică, cum ar fi „ciumă” sau „apocalipsă”. Nu utilizați imagini care provoacă panică sau haos. Nu speculați pe seama viitoarelor scenarii.

Arătați cifrele în perspectivă

Arătați deopotrivă numărul persoanelor vindecate și cel al persoanelor decedate. 

Dacă jumătate din persoanele care se aflau în terapie intensivă au decedat, dați de înțeles că acest procent nu se va reflecta asupra întregii societăți.

Stigmatizarea

Evitați stigmatizarea și plasați istoriile personajelor într-un context.

Nu merită să faceți legătură cu locul provenienței sau „apartenența etnică” a infecției – virus chinez, asiatic, virus din Wuhan.

Atunci când scrieți despre cazurile de deces, încercați să utilizați fraza „oamenii care au murit după infectarea cu Covid-19”, dar nu „oamenii care au murit din cauza Covid-19”. Asta deoarece, în realitate, multe persoane mor din cauza unor maladii care doar s-au agravat în urma infectării cu Covid-19.

Știri pozitive

Încercați să diminuați frica și panica furnizând știri pozitive.

Vorbiți despre evenimente pozitive în context - despre pacienții care s-au vindecat; despre personalul medical antrenat în asistență; despre eficiența metodelor aplicate sau scăderea și nivelarea curbei de evoluție a epidemiei.

Ajutați-vă publicul să se mențină sănătos, promovați mai des recomandări privind măsurile de protecție împotriva infecției.

Următoarea etapă

Începeți de pe acum să pregătiți audiența de ceea ce va urma: o nouă normalitate; schimbări succesive; relaxarea măsurilor, dar nu excluderea totală a lor etc. 

Cunoștințe tehnice

Studierea domeniului sănătății publice, a epidemiologiei, a profilaxiei și luptei cu infecțiile este foarte utilă pentru o înțelegere mai bună a situației.