Ro
En
Рy12 мая 2020
1293 просмотра
Reprezentanții Guvernului susțin că accesul la informațiile de interes public în perioada stării de urgență nu a fost afectat, iar triplarea termenului de examinare a solicitărilor - de la 15, la 45 de zile - a fost justificată în contextul pandemiei, se arată într-un răspuns oficial pentru Media Azi. De cealaltă parte, jurnaliști de investigație remarcă faptul că în timp ce unele instituții au oferit răspunsuri la timp, altele au ignorat demersurile.
Responsabilii de comunicare din cadrul Executivului au explicat că decizia privind triplarea termenului de examinarea a solicitărilor a fost aprobată de Comisia pentru Situații Excepționale „pentru a oferi posibilitatea instituțiilor publice să concentreze maximal eforturile pe administrarea eficientă a situației epidemiologice în țară”. „De la declanșarea stării de urgență, prioritatea numărul unu a statului a devenit salvarea vieților omenești și prevenirea răspândirii infecției. S-a decis orientarea resurselor publice anume pe realizarea acestor obiective”, se mai spune în răspunsul oficial al Direcției comunicare și protocol a Guvernului.
Totodată, în opinia Guvernului, „accesul liber la informații nu a fost afectat. Autoritățile publice au asigurat un flux informațional zilnic, care a reflectat procesul decizional, evoluția situației epidemiologice și social-economice cu toate detaliile necesare”.
Pe de altă parte, jurnaliști de investigație afirmă că s-au ciocnit cu diferite situații în perioada stării excepționale, unele instituții fiind receptive, iar altele - reticente.
Jurnaliștii, în așteptarea unor răspunsuri
Mădălin Necșuțu de la Centrul de Investigații Jurnalistice susține că unele autorități nu au răspuns solicitărilor redacției. „Unele au răspuns în termene normale, altele au răspuns mai greu sau deloc. De exemplu, dacă unele răspundeau în trei-patru zile, în timpul pandemiei au răspuns în aproape zece zile. La Guvern mi s-a răspuns în aceeași zi și chiar telefonic. Altele, precum Ministerul Sănătății, nu au răspuns deloc după mai bine de 20 de zile. Cert este că timpul de răspuns s-a mărit considerabil, iar pe alocuri mi-a fost greu să-mi desfășor activitatea în marja unor deadline-uri pe unele materiale”, a explicat jurnalistul pentru Media Azi.
Ion Preașca, redactor al portalului Mold-Street și editor RISE Moldova, susține că, până în prezent, nu a primit răspunsuri de la Ministerul de Externe și Ministerul Sănătății la unele solicitări pe care le-a expediat încă la început de aprilie. El accentuează că unele site-uri oficiale nu-și actualizează la timp datele - lucru esențial în documentarea anumitor subiecte economice. „Pe de altă parte, unele date - de exemplu pe care le publica Agenția Servicii Publice, despre companii - nu au fost actualizate de două luni. Explicația ar fi evident că mulți angajați au stat în carantină și nu a avut cine să se ocupe. E clar că e o justificare, dar oricum problema respectivă există”, a precizat Ion Preașca.
Cu toate acestea, potrivit lui, sunt și excepții: „Întârzieri mici sunt la Ministerul Finanțelor. Unele date sunt disponibile chiar la zi - o zi sau două întârziere nu e o problemă. Instituțiile care și înainte lucrau bine își fac treaba și acum”.
Între limitări justificate și revendicarea drepturilor
Anterior, Media Azi a scris despre faptul că, odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19, mai multe guverne ale lumii au luat decizii privind limitarea accesului la informație pentru jurnaliști. Jurista Tatiana Puiu afirma atunci că deși dreptul de acces la informație „nu este unul absolut și poate fi limitat pe perioada stării de urgență”, restricțiile respective trebuie să fie proporționale interesului cetățenilor.
Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a solicitat între timp Comisiei pentru Situații Excepționale excluderea prevederii prin care a fost triplat termenul pentru răspuns la solicitările de informații de interes public pe perioada stării de urgență.
În context, Centrul pentru Jurnalism Independent a creat o celulă de criză a jurnaliștilor cu scopul de a semnala inclusiv cazurile de îngrădire a accesului la informație odată cu decretarea stării de urgență. Prin intermediul celulei, CJI a solicitat Ministerului Sănătății să organizeze conferințe în regim online cu participarea presei, la care jurnaliștii să poată adresa întrebări în direct, și a lansat o petiție prin care cere asigurarea accesului mass-media la informația de interes public.
Citiți și:
Media Azi: Accesul la informație pe timp de criză. Cui închide statul ușa atunci când nu răspunde jurnaliștilor?
De la 15, la 45 de zile. Accesul la informație, „în carantină” în Moldova și în alte state
Sursa Foto: Guvernul Republicii Moldova/Facebook
Responsabilii de comunicare din cadrul Executivului au explicat că decizia privind triplarea termenului de examinarea a solicitărilor a fost aprobată de Comisia pentru Situații Excepționale „pentru a oferi posibilitatea instituțiilor publice să concentreze maximal eforturile pe administrarea eficientă a situației epidemiologice în țară”. „De la declanșarea stării de urgență, prioritatea numărul unu a statului a devenit salvarea vieților omenești și prevenirea răspândirii infecției. S-a decis orientarea resurselor publice anume pe realizarea acestor obiective”, se mai spune în răspunsul oficial al Direcției comunicare și protocol a Guvernului.
Totodată, în opinia Guvernului, „accesul liber la informații nu a fost afectat. Autoritățile publice au asigurat un flux informațional zilnic, care a reflectat procesul decizional, evoluția situației epidemiologice și social-economice cu toate detaliile necesare”.
Pe de altă parte, jurnaliști de investigație afirmă că s-au ciocnit cu diferite situații în perioada stării excepționale, unele instituții fiind receptive, iar altele - reticente.
Jurnaliștii, în așteptarea unor răspunsuri
Mădălin Necșuțu de la Centrul de Investigații Jurnalistice susține că unele autorități nu au răspuns solicitărilor redacției. „Unele au răspuns în termene normale, altele au răspuns mai greu sau deloc. De exemplu, dacă unele răspundeau în trei-patru zile, în timpul pandemiei au răspuns în aproape zece zile. La Guvern mi s-a răspuns în aceeași zi și chiar telefonic. Altele, precum Ministerul Sănătății, nu au răspuns deloc după mai bine de 20 de zile. Cert este că timpul de răspuns s-a mărit considerabil, iar pe alocuri mi-a fost greu să-mi desfășor activitatea în marja unor deadline-uri pe unele materiale”, a explicat jurnalistul pentru Media Azi.
Ion Preașca, redactor al portalului Mold-Street și editor RISE Moldova, susține că, până în prezent, nu a primit răspunsuri de la Ministerul de Externe și Ministerul Sănătății la unele solicitări pe care le-a expediat încă la început de aprilie. El accentuează că unele site-uri oficiale nu-și actualizează la timp datele - lucru esențial în documentarea anumitor subiecte economice. „Pe de altă parte, unele date - de exemplu pe care le publica Agenția Servicii Publice, despre companii - nu au fost actualizate de două luni. Explicația ar fi evident că mulți angajați au stat în carantină și nu a avut cine să se ocupe. E clar că e o justificare, dar oricum problema respectivă există”, a precizat Ion Preașca.
Cu toate acestea, potrivit lui, sunt și excepții: „Întârzieri mici sunt la Ministerul Finanțelor. Unele date sunt disponibile chiar la zi - o zi sau două întârziere nu e o problemă. Instituțiile care și înainte lucrau bine își fac treaba și acum”.
Între limitări justificate și revendicarea drepturilor
Anterior, Media Azi a scris despre faptul că, odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19, mai multe guverne ale lumii au luat decizii privind limitarea accesului la informație pentru jurnaliști. Jurista Tatiana Puiu afirma atunci că deși dreptul de acces la informație „nu este unul absolut și poate fi limitat pe perioada stării de urgență”, restricțiile respective trebuie să fie proporționale interesului cetățenilor.
Avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a solicitat între timp Comisiei pentru Situații Excepționale excluderea prevederii prin care a fost triplat termenul pentru răspuns la solicitările de informații de interes public pe perioada stării de urgență.
În context, Centrul pentru Jurnalism Independent a creat o celulă de criză a jurnaliștilor cu scopul de a semnala inclusiv cazurile de îngrădire a accesului la informație odată cu decretarea stării de urgență. Prin intermediul celulei, CJI a solicitat Ministerului Sănătății să organizeze conferințe în regim online cu participarea presei, la care jurnaliștii să poată adresa întrebări în direct, și a lansat o petiție prin care cere asigurarea accesului mass-media la informația de interes public.
Citiți și:
Media Azi: Accesul la informație pe timp de criză. Cui închide statul ușa atunci când nu răspunde jurnaliștilor?
De la 15, la 45 de zile. Accesul la informație, „în carantină” în Moldova și în alte state
Sursa Foto: Guvernul Republicii Moldova/Facebook
