Вы здесь

How to. Cum asigurăm informarea persoanelor cu necesități speciale pe timp de criză

11 июня 2020
1410 просмотров
În perioada crizei pandemice, informațiile privind evoluția Covid-19 și măsurile de prevenire a bolii nu întotdeauna au ajuns la persoanele cu anumite tipuri de dizabilități sau membri ai minorităților etnolingvistice, semnalează Oficiul ONU pentru Drepturile Omului din Moldova. O cauză ar fi și faptul că mass-media nu neapărat au ținut cont de normele de comunicare în spiritul respectării drepturilor omului în situații de criză. Xenia Siminciuc, consultantă în domeniul egalității și incluziunii la OHCHR Moldova, a abordat problema în cadrul unui dialog online cu participarea jurnaliștilor, care a avut loc la începutul lunii iunie.
 
Evenimentul a fost organizat de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului din Moldova, fiind invitați reprezentanți ai câtorva organizații neguvernamentale, printre care și de la Centrul pentru Jurnalism Independent.
 
MESAJE INCLUZIVE
 
Înainte de a publica informația dorită, este necesar să vă gândiți la mesaje incluzive care ar trebui să ajungă la cât mai multă lume, inclusiv la persoanele vulnerabile pentru care informațiile trebuie adaptate corespunzător.
 
Persoanele care necesită a fi informate prin metode speciale se împart în următoarele categorii: persoane cu diferite tipuri de dizabilități, dificultăți de învățare, abilități limitate de citire; reprezentanții minorităților etnolingvistice; persoanele din zone rurale și cele care nu au acces la Internet sau alte surse de informare.
 
Fiecare grup are necesități informaționale specifice. În cazul minorităților etnolingvistice, de exemplu, se recomandă ca cel puțin informația vitală și de interes public, atunci când vorbim de criză, să fie tradusă în limbile minoritare răspândite în Republica Moldova: rusă, găgăuză, romani, ucraineană, bulgară și altele.
 
LIMBAJUL MIMICO-GESTUAL
 
Limbajul semnelor este o altă necesitate specifică grupurilor cu dizabilități. În Republica Moldova există posturi de televiziune care utilizează limbajul semnelor în programele lor, dar este important ca acest limbaj să fie utilizat și mai mult, așa ca orice persoană cu dizabilitate de auz să poată înțelege mesajele difuzate. În total, în țară există 17 traducători licențiați ai limbajului mimico-gestual, pe care îi puteți contracta.

Sursa foto: Dicționarul limbajului mimico-gestual din Republica Moldova 

LIMBAJUL BRAILLE
 
Circa 30% din persoanele cu dizabilități de vedere din Moldova cunosc limbajul Braille, iar fără de el aceștia nu se pot informa. Putem să menționăm că unii utilizează Internetul și pot accesa programele audio, dar există și persoane din zonele rurale, în etate, precum și cei fără conexiune la Internet și care au nevoie ca informațiile să fie adaptate în limbajul Braille.


Sursa foto: Asociația Nevăzătorilor din Moldova​/Facebook

ACCESIBILITATE VIZUALĂ
 
Textele trebuie să fie foarte simple, scurte și bine aranjate pe pagină. Utilizați un spațiu suficient între propoziții. Asta ar permite ochiului să se odihnească între spații pentru că frazele lungi și neaerisite obosesc rapid ochii.
 
Atunci când vorbim despre contrast, trebuie să ținem minte că textul nostru trebuie să contrasteze bine cu fundalul utilizat pe pagină, așa ca să avem posibilitatea de a citi ușor. De exemplu, dacă avem fundal alb, atunci textul trebuie să fie de o culoare închisă și viceversa.
 
Cu privire la tipul și fontul de text prietenos ochiului, Comunitatea Internațională a Persoanelor cu Dizabilități de Vedere a ajuns la concluzia că cel mai prietenos font de text este Arial sau Arial Black. El este cel mai citibil și confortabil chiar și atunci când ochii obosesc. Vă recomandăm să utilizați acest font de text, iar mărimea caracterelor să nu fie mai mică de  14.
 
Utilizarea majusculelor în titluri - ideal ar fi ca paragrafele articolelor să fie delimitate cu intertitluri scrise cu majuscule și marcate. În așa fel, informația este mai lizibilă.
 
Fiți atenți la imagini, elenu întotdeauna ne vorbesc despre ceea ce a dorit să ne comunice autorul. Unele imagini duc în eroare persoanele cu vedere slabă. Simbolurile trebuie să fie bine gândite, mari și să explice o acțiune.
 
ACCESIBILITATE WEB
 
În privința accesibilității pe Internet, este important să ținem cont de anumite reguli simple, care nu costă și sunt ușor de urmat. V-ați gândit vreodată dacă parametrii tehnici ai site-ului sunt compatibili cu programele audio pe care le utilizează nevăzătorii? Dacă nu, persoana nu poate citi nimic sau citește haotic literele sau formatele imaginilor. E un lucru simplu de adaptat dacă apelați la un specialist IT, fără a modifica site-ul.
 
Cu privire la textul de culoare contrastantă cu cea a fundalului, dacă este vorba de nuanțe din paleta corporativă a site-ului sau din punct de vedere estetic a fost aleasă o anumită culoare, asigurați-vă să existe posibilitatea de a schimba culoarea fundalului sau textul (negru pe alb sau alb pe negru). Google deja oferă o astfel de opțiune. Unele site-uri care au fost create după anumiți parametri nu permit schimbarea culorii, în timp ce altele - da. Trebuie să ne asigurăm că această opțiune există.
 
Cu privire la aranjarea conținutului principal și a iconițelor, imaginilor, link-urilor etc. - aceste elemente nu ar trebui aranjate haotic, pentru că atunci când folosesc programul audio de citire, imediat ajung la iconițele respective și ele mă dezorientează. Eu nu pot să citesc informația de bază -  până ce ajungi la ea trebuie să treci prin la iconițe, publicitate, link-uri, adică pierzi timp. Atunci când vorbim de web, este important să existe și o alternativă audio sau video a textului.
 
CONCEPTUL „EASY TO READ”
 
Este important să abordăm un alt aspect al comunicării incluzive care vizează un grup larg  de persoane – cele cu dizabilități intelectuale, dificultăți de învățare, cei are au imigrat în țară  și nu cunosc limba oficială la un nivel potrivit. Este important să cunoaștem câteva reguli  simple în acest sens:
 

  • Conținutul mesajului trebuie să fie „ușor de înțeles – ușor de citit”. Mesajul trebuie  elaborat în așa fel încât persoana să-l înțeleagă din start.
 
  • Cuvintele folosite trebuie să fie simple – preferabil să scriem așa precum vorbim, iar  dacă un cuvânt este complicat, noi trebuie să-l explicăm.
 
  • Aranjare în pagină. Încercăm să nu utilizăm mult text și să folosim imagini ilustrative -  simple și care demonstrează o acțiune sau transmit mesajul propoziției.
 
  • Este important să consulți textele cu persoanele din grupul-țintă înainte de a-l publica  pentru a vă asigura că materialul poate fi înțeles.