INTERVIU // Dragoș Vicol, despre activitatea CA: Nu suntem un laborator secret unde se pun la cale tot felul de scheme, așa cum consideră unii

Dragoș Vicol: Dincolo de anumite rezerve, semnalate anterior, în ceea ce privește resursele limitate – atât potențialul uman, cât și tehnic – avem suficiente capacități. Nu suntem la prima experiență de acest gen,  mai ales că înaintea și pe durata perioadei electorale am recepționat o serie de petiții, sesizări și ne-am călit cu această ocazie, am intrat treptat în ritm. Eu consider că suntem pregătiți să facem față acestei provocări și ne vom descurca cu brio în ceea ce vizează așteptările societății, în special monitorizarea [posturilor radio și TV, n.r]. Randamentul nostru va fi pe potriva așteptărilor.

Media Azi: Câte posturi ar urma să fie monitorizate și care conținuturi anume?

Dragoș Vicol: Am lansat deocamdată consultări în interiorul CA, au fost acumulate și structurate propunerile care au venit și, pe 1 octombrie, chiar în preajma demarării campaniei electorale, vom lua o decizie, cu votul majorității membrilor CA, ținând cont și de capacitățile noastre, și de faptul că fluxul informațional va fi foarte mare. Eu, cel puțin, cu o bună parte din colegii mei, optez să fie monitorizate principalele buletine de știri ale posturilor de radio și televiziune care au statut național. Sunt 15 la număr - posturile ce fac parte din Multiplexul A, la care se adaugă Radio Moldova și Radio Moldova Tineret.

Monitorizarea televiziunilor la CA. Sursa foto: captură video Media Azi 

Media Azi:  Este suficientă doar monitorizarea buletinelor de știri?

Dragoș Vicol: Cred că restul conținutului – talk-show-urile, dezbaterile electorale – pot constitui lesne obiectul autosesizărilor membrilor CA, în caz că se atestă încălcări, dar și al activismului civic de care trebuie să dea dovadă întreaga societate. Mă refer la organizațiile neguvernamentale, la cetățeni. O să vedeți că sesizări vor exista, noi nu am fost niciodată „cruțați” de societate și este bine că se întâmplă acest lucru. Modalitățile de accesare a platformei CA sau de semnalare a anumitor derogări și abateri sunt foarte diverse, o să vină o avalanșă întreagă de petiții, iar noi suntem obligați să reacționăm prompt în timpul campaniei electorale – avem la dispoziție trei zile în care trebuie să dăm un verdict.

Din punct de vedere al reprezentativității, principalele buletine de știri vor arăta o imagine completă. Tot ceea ce se discută în talk-show-uri, în cadrul dezbaterilor și altor materiale cu caracter electoral și nu numai, se reflectă în proporție de 99,99% în cadrul buletinelor de știri. Subiectele sunt reluate. Din punctul acesta de vedere, vom pierde foarte mult timp util ca să monitorizăm absolut tot conținutul din prime-time în detrimentul calității examinării acestor materiale. Mai mult, recomandarea de a monitoriza doar principalele buletine de știri este în consonanță cu recomandările experților internaționali care ne-au spus că buletinele urmează a fi monitorizate astfel încât să existe o imagine palpabilă a ceea ce se întâmplă în cadrul scrutinului electoral. Nu este un know-how al membrilor CA, ci o practică preluată din recomandările experților Consiliului Europei.

Dincolo de monitorizare, trebuiesc consolidate capacitățile CA de promovare a mesajelor de participare activă la vot și a unui comportament care să nu admită fenomene de corupție, cum ar fi cumpărarea eventuală a alegătorilor, pomeni electorale și altele. Spoturile sociale, din acest punct de vedere, sunt foarte importante.

Pe durata întregii campanii electorale, în zilele de luni, toate posturile de televiziune și de radio sunt obligate să ne prezinte detaliat informația privind ceea ce a fost pus pe post în săptămâna precedentă. Mă refer la spoturile sociale, publicitate electorală, dezbateri, talk-show-uri etc. Noi vom procesa informația și o vom plasa pe site-ul CA pentru a asigura transparența decizională.

Dragoș Vicol, președintele CA. Sursa foto: Media Azi

Media Azi: Noua Lege cu privire la organizațiile necomerciale interzice mass-mediei deținută de ONG-uri să presteze servicii sau să susțină, material sau gratuit, concurenții electorali. Prevederea afectează cel puțin postul TV8, furnizor cu statut național, care nu va putea vinde publicitate electorală pe parcursul acestei campanii. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a fost sesizată la subiect, dar judecătorii nu au luat o decizie deocamdată.  Care este opinia dumneavoastră în acest caz? 

Dragoș Vicol: Opinia noastră consună cu legislația în vigoare. Există două acte care reglementează această situație, Codul electoral și Codul serviciilor media audiovizuale, precum și această lege cu privire la ONG-uri. Atunci când TV8 a depus declarația cu privire la reflectarea campaniei, ei s-au adresat și la Comisia Electorală Centrală (CEC), și la CA. Noi am avut un schimb de opinii cu autoritatea electorală și, până la urmă, expertiza juridică a Consiliului a concluzionat că, în cazul dat, vor fi aplicate prevederile legale mai noi, iar nouă este legea privind ONG-urile. Înțeleg că există o sesizare a deputatului Sergiu Litvinenco care întreabă Curtea Constituțională dacă pot fi considerate neconstituționale anumite prevederi din această lege, dar până la pronunțarea deciziei Curții, noi trebuie să respectăm cadrul legal existent.
 
Media Azi: Cât de corect vi se pare? E vorba de pierderi financiare... 

Dragoș Vicol: Nu am dreptul să analizez din perspectiva unor viziuni proprii. Dacă prezumăm că Înalta Curte va declara neconstituționale anumite prevederi, ne vom conforma și TV8 va beneficia de acest drept. Până atunci, există o normă legală care a fost votată și a intrat în vigoare, și misiunea CA este să o aplice, nu să o interpreteze. În rest, ceea ce crede Vicol, ceea ce cred alți membri ai CA nu este relevant pentru că ceea ce voi spune eu va fi interpretat drept declarație cu caracter dacă nu politic, atunci semi-politic, or pe durata exercitării mandatului, CA nu are dreptul să facă declarații cu caracter politic.

Media Azi: Să admitem că CC menține prevederea cu pricina în vigoare. Ar putea CA, ulterior, să sesizeze comisia parlamentară de profil pentru a modifica legea?

Dragoș Vicol: Cred că asta ține nu doar de efortul CA - ar trebui să consult opinia tuturor membrilor - cât și de opinia posturilor de televiziune. Nu este vorba doar de „fenomenul TV8”, toate posturile de televiziune trebuie să demonstreze solidaritate, să semnaleze aceste probleme și, în măsura posibilităților, să fie dacă nu abrogată prevederea, atunci măcar permisă [publicitatea, n.r.].

Pe de altă parte, există anumite voci care consideră că, atâta timp cât anumite posturi de televiziune beneficiază de fonduri din partea anumitor parteneri de dezvoltare, având statut de ONG, ar trebui să fie privați de dreptul de a contracta publicitate de tot felul, mai ales publicitate electorală. Ar ține de lipsă de fairplay. Eu cred însă că toate posturile de radio și de televiziune trebuie să înțeleagă că, în campania electorală, pot fi acumulate fonduri respectând cadrul legal. Există, în acest context, și prevederea potrivit căreia nu se permite plasarea publicității gratuite - problema cea mai gravă din punctul meu de vedere - publicitate care nu implică defalcări, cheltuieli de fonduri. Mie mi se pare că aici trebuie să se clarifice, printr-o expertiză foarte bună, inclusiv partenerii noștri de dezvoltare.

Sursa foto: TV8

Media Azi: Anterior, Consiliul Audiovizualului elabora o concepție de reflectare a alegerilor de către furnizori. Acum, există doar Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale, conceput de CEC. De ce, în opinia dumneavoastră, procedura din prezent nu este potrivită?

Dragoș Vicol: Eu consider că această concepție era una foarte benefică, ținând cont de faptul că era elaborată cap-coadă de către experți în domeniu. În cadrul CEC, informația prezentată de noi se nisipează, se divizează sub diferite forme. Deseori, nu se ține cont de anumite particularități, nu din rea-voință, ci din considerentul că există probleme, în opinia CEC, mult mai importante, cum ar fi desfășurarea procesului electoral per ansamblu. Era o nișă specifică nouă, prin care am fi putut să ne prezentăm viziunea, în mod profesionist. Bineînțeles, și în aceste condiții ne revine misiunea să fim cât mai vocali, să convingem CEC, dar „materia primă” era pusă la dispoziție de către CA și cred că trebuie să revenim la o eventuală amendare a Codului serviciilor media audiovizuale astfel încât noi să prezentăm concepția, iar CEC să aprobe regulamentul sau, în general, să existe dreptul CA ca această concepție să devină obligatorie fără aprobări din partea CEC. Ori cu concursul ambelor entități.

Lidera PAS, Maia Sandu, depune actele pentru înregistrarea grupului său de inițiativă. Sursa foto: CEC

Media Azi: Unii candidați au declarat în repetate rânduri că nu vor participa la dezbateri electorale. Cât e de corect acest lucru din perspectiva garantării unei informări pluraliste a cetățenilor pe parcusul campaniei electorale?  

Dragoș Vicol: În primul rând, trebuie să vedem dacă ceea ce spun politicienii se materializează. În al doilea rând, participarea sau neparticiparea este un factor care îi va determina pe alegători să decidă asupra opțiunilor lor atunci când se vor prezenta la vot. Din punct de vedere al pluralismului de opinie, al configurării unei anumite atitudini din partea electoratului, eu cred că prezența la dezbateri electorale este una importantă, dar nu crucială, pentru că asta ține mai mult de tehnologiile electorale, de poziționare. Asta dacă vorbim de primul tur, pentru că, pentru un eventual tur doi, prezența în cadrul dezbaterilor electorale va fi asigurată cu certitudine de acei doi candidați electorali care sunt bine plasați. În calitate de persoană care, împreună de colegii mei, încercăm să  gestionăm acest domeniu destul de sensibil, consider că dezbaterile electorale, totuși, nu ar trebui să lipsească din agenda politică a  candidaților, dar ține de opțiunea fiecărui partid politic sau candidat independent. Din punctul nostru de vedere, este important să vedem dacă prin ceea ce zic și întreprind ei în cadrul talk-show-urilor, declarațiilor lor nu este încălcat Codul serviciilor media audiovizuale și Codul electoral,  să surprindem și să reușim să penalizăm în timp util anumite derogări care se vor produce cu certitudine în timpul campaniei electorale.
 
Media Azi: Șeful statului afirma recent că ar fi oportună organizarea dezbaterilor electorale doar la postul public de televiziune. Opinia lui coincide cu propunerea care a venit anterior din partea CA. Este o coincidență? 

Dragoș Vicol: Sugestia Consiliului a fost întoarsă pe toate părțile, a fost interpretată. Noi am sugerat să existe posibilitatea ca anumite posturi de televiziune, în eventualitatea în care nu doresc, nu au posibilitatea sau consideră că este oportun, să preia de la postul public de televiziune dezbaterile electorale. Nu știu din ce considerente, peste noapte, s-a concluzionat că autoritatea audiovizuală a interzis ca restul posturilor de televiziune să organizeze dezbateri electorale și să le preia cu titlu obligatoriu de la postul public de televiziune. Dacă doi oameni, indiferent că este șef al statului sau autoritate audiovizuală, susțin anumite idei sau vin cu anumite propuneri, nu înseamnă obligatoriu că există o corelare între ceea ce afirmă cei doi, în cazul de față șeful statului și CA. Dumnealui a zis-o din rațiuni electorale, iar noi - din rațiuni care țin de experiența altor state.
 
Eu chiar nu văd o problemă: există foarte multe prevederi, rolul moderatorului este strict limitat în a adresa anumite întrebări, a nu favoriza, a acorda timp egal fiecărui candidat. Trebuie să vorbim și despre acest fenomen - eventuale coproducții între Moldova 1 și alte posturi.  Posturile se pot asocia ca să facă dezbateri comune, unii - moderator, alții - spații. Există prevederi clare de acordare a timpului egal tuturor candidaților, nu poate fi favorizat cineva anume în cadrul unei dezbateri electorale, ținând cont de faptul că fiecare din cei prezenți beneficiază de un timp suficient. Eu nu cred că unuia i se va pune ceai, altuia cafea, unul va fi pieptănat, altul, ca să mă exprim eufemistic, va primi șuturi în fund. Noi vom monitoriza  inclusiv aceste aspecte.

Igor Dodon și grupul de inițiativă privind înregistrarea candidatului la alegeril, la CEC. Sursa foto: Igor Dodon/Facebook

Media Azi: Dar ați afirmat că nu planificați să monitorizați dezbaterile... 

Dragoș Vicol: Dacă nu monitorizăm, asta nu înseamnă că nu ne vom uita la posturile de televiziune. În eventualitatea în care vor fi atestate abateri, avem și noi suficiente capacități de a ne autosesiza. Vreau să vă spun că ponderea dezbaterilor este în creștere mare pe site-urile online, care nu țin de competența CA. Acolo se produc majoritatea încălcărilor care, din păcate, rămân nereglementate și asta este o problemă foarte mare. Posturile de radio și televiziune continuă să fie o sursă de informare, dar tot mai diminuată.
 
Media azi: Ați opta pentru reglementarea domeniului online de către CA? 

Dragoș Vicol: Asemenea prerogative țin de aprobarea unui cadru legal, dar ar trebui consolidate capacitățile noastre din punct de vedere tehnic,  al instrumentarului și al pregătirii specialiștilor. Ar trebui să avem cu cel puțin 30 de angajați mai mult, care să se ocupe cu monitorizarea online-ului și să fie specializați - anumite portaluri, podcasturi, rețele de socializare etc. Noi am avut discuții în privința securizării spațiului informațional cu colegii de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Procuratura Generală, Ministerul Justiției și există foarte multe necunoscute la mijloc. Or, accesarea anumitor profiluri de socializare ține și de mediul privat, și de corespondența privată, și de anumite spații. Este foarte complicat, dar în următorii trei-patru ani va trebui identificată formula cea mai bună. Degeaba surprindem și penalizăm  anumite posturi radio și TV dacă știm că toată virulența, tot „acidul” este deversat pe aceste site-uri, rețele de socializare.
 
Media Azi: A devenit o tradiție ca postul public de televiziune, înainte de începerea unei campanii electorale, să se adreseze la CEC și CA, solicitând permisiunea de a încasa venituri din publicitatea electorală. Cât de corectă este această practică, atât timp cât radiodifuzorul public încasează bani din buget?
 
Dragoș Vicol: Într-adevăr, CEC și-a reconfirmat opțiunea să se permită și în această campanie, cu titlu de excepție, plasarea publicității electorale la postul public de televiziune. În opinia mea, în calitate de cetățean, prevederea legală că postul public de televiziune nu trebuie să plaseze publicitate decât cu anumite excepții — când este vorba de evenimente de importanță majoră — este foarte bună, este conformă practicilor internaționale, dar cu o singură condiție, de care nu s-a ținut cont - ca fondurile de subvenționare pentru postul public de televiziune să fie oferite în volumul în care această televiziune să fie una funcțională. Din păcate, postul public, din punct de vedere al resurselor financiare și al patrimoniului pe care îl gestionează, nu este în măsură să se descurce singur cu banii pe care îi are la dispoziție. Acest cadru, parteneriatele publice-private și alte modalități de fortificare a capacităților instituționale trebuiesc examinate la pachet, în tandem cu ceea ce oferă statul postului public TV.

Media Azi: Domnule Vicol, publicitatea politică sau reportajele la limita publicității politice, difuzate în cadrul buletinelor de știri, nu sunt reglementate de actualul Cod al serviciilor media audiovizuale - o problemă discutată mai des la ședințele CA în ultima perioadă. Ați invocat anterior lipsa prevederilor legale drept motiv de a nu sancționa instituțiile media care pun pe post astfel de materiale. Pe de altă parte, experți media afirmă că soluții există. Planificați să întreprindeți ceva concret în acest sens?   

Dragoș Vicol: Noi am venit cu propria expertiză, ținând cont de opinia societății civile, și am menționat pașii pe care ar trebui să-i întreprindem, inclusiv în ceea ce vizează proiectul noii legi cu privire la publicitate, votat în prima lectură. Vom veni și cu anumite amendamente. Va trebui să ne conjugăm eforturile - comisia parlamentară de profil, societatea civilă și CA. Mi-e teamă că, până la finalizarea campaniei electorale actuale, nu vom putea întreprinde nimic. Dar este important, în eventualitatea în care se vor desfășura alegeri parlamentare anticipate, în primăvara anului viitor, ca legea cu privire la publicitate să fie deja votată, înglobând și prevederi care să nu facă posibilă prezența unor asemenea reportaje care poartă cu certitudine stigmatul politic.
 
Media Azi: Dar până atunci, tot dumneavoastră sugerați, la una dintre ultimele ședințe ale Consiliului, despre elaborarea unui regulament intern în baza căruia să puteți aplica sancțiuni.

Dragoș Vicol: Am sperat că vom putea, cu forțe proprii, în baza unui regulament, să penalizăm aceste chestiuni, dar expertiza direcției noastre juridice zice că regulamentele noastre, din păcate, vor fi lovite de nulitate în contextul în care nu există o lege care să reglementeze aceste aspecte. CA nu poate cu forțele proprii, prin reglementări interne, să stopeze acest fenomen. Avem nevoie de aprobarea unei legi cu statut net superior reglementărilor noastre interne și vom transmite propuneri Parlamentului în acest sens.   
 
Media Azi: În baza plângerilor depuse de consumatori pe platforma T(V)E Privește!, CJI a expediat la adresa CA mai multe petiții care semnalau despre conținuturi neconforme la posturile TV retransmise, bunăoară scene de violență psihică și fizică fără marcarea limitei de vârstă. Consiliul nu a aplicat amenzi, invocând și aici lipsa prevederilor legale. Este, oare, suficient să constatăm vidul legislativ sau CA trebuie, totuși, să întreprindă ceva?

Dragoș Vicol: Cu privire la furnizori, în reglementarea CA intră posturile de radio și televiziune care se află în jurisdicția Republicii Moldova. Pe de altă parte, distribuitorii de servicii media audiovizuale nu pot să intervină și să elimine anumite filme sau să blureze anumite scene din materialul audiovizual retransmis. Unica  misiune a lor și unica lor posibilitate tehnică este să-l retransmită. În misiunea lor nu intră intervenția  editorială, iar noi nu putem pedepsi cablistul.

Probabil ar trebui eliminate anumite posturi de televiziune care fac uz de aceste scene de violență, scene cu caracter pregnant erotic, ca să nu zic de cele categoric interzise și care sunt difuzate inclusiv în timpul zilei și nu după orele 23:00, nefiind marcate cu respectivele avertizări ca să nu fie vizionate de copii, adolescenți sau fără acordul părinților. Dar nu pot fi aplicate sancțiuni, oricât aș fi dorit de mult, și nu poate fi aplicat un regulament care intră în discordanță cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale.

Sursa foto: T(V)E Privește!

Media Azi: Reieșind din faptul că distribuitorii activează în baza unei autorizații eliberate de CA în urma prezentării unui set de acte, inclusiv a contractelor semnate cu furnizorii din străinătate, ar putea CA să-i încurajeze pe cabliști să-și revadă lista clienților? Dumneavoastră vedeți acele contracte...

Dragoș Vicol: Vedem contractele, dar nu vedem grilele pentru fiecare zi și filmele care vor fi difuzate peste un an, de exemplu. Distribuitorii au semnate contracte pe doi-trei ani cu posturile TV...

Media Azi: În acest caz, să presupunem că am semnalat nereguli la un anumit canal TV. În prezent, CA afirmă că nu poate face nimic, dar la viitoarea eliberare a autorizație ați putea...

Dragoș Vicol: Doar că trebuie să țineți cont că noi eliberăm cabliștilor autorizația pe un termen de cinci ani. Cred că ar trebui introduse mecanisme, în Codul serviciilor media audiovizuale, ca să putem interveni nu atât de tardiv, nu peste cinci ani, ci mai repede.

Media Azi: Ar fi și în acest caz o soluție sesizarea comisiei parlamentare de profil, amendarea legii?

Dragoș Vicol: Soluția pe care ați menționat-o mai devreme mi se pare cea mai viabilă: în eventualitatea în care un post de televiziune pune permanent pe post anumite scene de groază, de violență, sigur că propunerea membrilor CA va fi, în pofida tuturor acestor reglementări, ca respectivul distribuitor să se abțină de a include acest post în lista celor care urmează a fi retransmise. Vom încerca să facem asta, deși există distribuitori mari de servicii media care retransmit 250-300 de posturi TV. Noi încercăm chiar și sumar să facem o analiză a tuturor acestor posturi, dar este imposibil să fim la curent cu absolut tot fluxul. Este foarte complicat, dar în eventualitatea în care există elemente flagrante, ne vom sesiza și vom încerca, chiar și prin diferite notificări, să fie reziliat contractul în cauză.

Noi am avut tentative de a sesiza și difuzarea scenelor în care se consuma vin și am rămas uimit când am constatat că nu putem face nimic pentru că vinul este considerat un produs alimentar. Avem un cadru foarte permisiv și, din păcate, se abuzează de acest cadru. Și nu este vorba doar de operarea în anumite limite legale, este vorba și de politica editorială - nu este obligatoriu să menționezi faptul că nu trebuie să promovezi sau inhalarea unor substanțe toxice, țigările etc., ține de bunul simț al postului TV să nu permită așa ceva.

Media Azi:  Cum se desfășoară procesul de digitalizare? În contextul trecerii la emiterea în semnal digital, a fost deja sistat cel analogic?

Dragoș Vicol: Spre sfârșitul anului trecut, în decembrie, noi am eliberat două licențe pentru emisie în sistem analogic posturilor TVR Moldova și Primul în Moldova, cu specificarea clară că aceste licențe sunt valabile până pe data de 1 martie 2020, odată ce, începând cu această dată, semnalul analogic pe teritoriul Republicii Moldova urma să fie sistat. Din punctul nostru de vedere, nu există niciun fel de posibilitate de a emite în prezent în acest format.

Discuția care trebuie purtată în continuare în ceea ce privește digitalizarea se va referi mai mult la capacitățile Multiplexului A și, eventual, Multiplexul B. Chiar în cadrul viitoarei ședințe vom introduce un element nou – să existe un aviz din partea CA pentru cei care emit în format digital și pentru cei care emit prin intermediul, de exemplu, a distribuitorilor de servicii. Să fie eliberate două licențe – posturile de televiziune difuzate prin distribuitorii de servicii dețin o licență de emisie pentru nouă ani, iar pentru multiplex, probabil, vom propune ca această perioadă să fie limitată la cinci ani. De asemenea, vom insista și în continuare ca activitatea în multiplex să înceapă în cel mult în trei luni de zile de la obținerea dreptului de emisie, ținând cont de faptul că avem cazuri când unele posturi TV au câștigat concursul, dar, din păcate, o perioadă îndelungată de timp nu emit și nu permit astfel nici celorlalți să ajungă în multiplex.

Media azi: Cu privire la prețurile pe care ar trebui să le plătească televiziunile pentru utilizarea serviciilor în multiplexurile digitale, de nenumărate ori s-a vorbit despre cheltuielile mari pe care le suportă radiodifuzorii. Ce soluții are CA pentru a susține sectorul audiovizual?

Trebuie să înțelegem că toți cei care emit în multiplex achită pentru asta. Deci, cu cât multiplexul este mai complet (având o capacitate de 15-17 locuri), cu atât suma (care se împarte la numărul de canale) este mai mică. În foarte multe țări — și dau dreptate unor posturi de televiziune — o bună parte din această povară este preluată de către stat. Multiplexul A are acoperire națională și statul ar trebui, din punctul meu de vedere, să identifice modalități de  subvenționare a acestor cheltuieli, cel puțin parțial.

Bunăoară canalele de nișă, cum ar fi cele de sport sau pentru copii, ar trebui subvenționate cu până la 50%, iar pentru restul - 20-30%. Se vehicula despre tot felul de sume - de la 8.000 de euro, până la 11.000 de euro pe lună, ceea ce din punctul meu de vedere este un preț exorbitant. Pe de altă parte, cei de la Radiocomunicații ne spun că acest preț abia acoperă cheltuielile reale pe care le suportă întreprinderea din punct de vedere tehnic.

Din discuțiile purtate cu posturile de televiziune, reprezentanții acestora au spus că și aflarea în rețeaua de cablu ar fi o soluție care nu trebuie neglijată. Mai ales că unul dintre cei mai mari operatori, Moldtelecom, are o acoperire foarte mare. Noi am avut cazuri când anumite posturi de televiziune au renunțat la multiplex și au optat pentru furnizori prin cablu. Nu putem să refuzăm acest demers, ei doar ne anunță despre asta.

Media Azi: La ce etapă se află ancheta internă privind softul achiziționat acum zece ani de Consiliu, cu peste 400.000 de lei,  care nu a fost deloc utilizat?

Dragoș Vicol: Pe data de 11 septembrie am transmis Procuraturii Generale toate materialele, rechizitoriul, mapa cu toate documentele și rezultatele anchetei interne. Peste câteva zile, procurorii ne-au anunțat că materialele au fost remise Procuraturii municipiului Chișinău. Deocamdată, probele acumulate țin de secretul anchetei, iar noi suntem la dispoziția procurorilor.  

Media Azi: Anterior, în contextul anunțului că omul de afaceri rus Igor Ceaika a devenit coproprietar la unele televiziuni din Moldova,  ați afirmat că autoritatea va solicita modificarea legislației astfel încât cetățenii străini să nu poată deține pachetul majoritar de acțiuni în structura proprietății posturilor radio și TV moldovenești. V-ați răzgândit?

Dragoș Vicol: Nu, nu m-am răzgândit. Această propunere va fi inclusă la pachet cu alte prevederi ce vizează publicitatea politică și altele. Eu consider că, într-adevăr, prezența unor persoane terțe din state străine în acționariatul unor posturi de televiziune nu este benefică pentru situația actuală din Republica Moldova, pentru contextul în care ne aflăm. Este o părere subiectivă, dar suficient de cântărită. În prezent, indiferent de unde provine, participația financiară a oricărui cetățean străin este una contraproductivă, ținând cont de faptul că riscurile geopolitice, cele politice, de influențare a politicii editoriale a acestui post de televiziune sunt mult prea grave pentru a permite aceste lucruri. O să vedem dacă va exista suficientă voință politică.  
 
Media Azi: În Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, votată pe 8 iunie 2019 de Parlament, se menționa drept „imperativ necesară” demiterea membrilor Consiliului Audiovizualului. Acest lucru nu s-a întâmplat. Cum explicați faptul că nu a urmat demiterea membrilor CA? Au demisionat doar unii colegi, care au solicitat inclusiv demisia dvs? Ați rămas totuși în funcție. 
 
Dragoș Vicol: Nu este vorba de ambiție sau de motivația de a păstra funcția, dar de respectarea cadrului legal, or declarația menționată este una eminamente politică. Noi suntem inamovibili, prin statut conferit de lege, și cred că acest caracter de inamovibilitate conferă membrilor CA independență în adoptarea deciziilor.
 
Dragoș Vicol, președintele CA. Sursa foto: Media Azi

Orice decizie luată de noi se încearcă să fie trecută prin diverse filtre politice. Fiecare post de televiziune, fiecare concurent electoral, dacă e vorba de campanie electorală, încearcă să obțină o decizie cât mai favorabilă din partea CA. Dar formațiunile politice trebuie să se ocupe în totalitate de agenda politică și de procesele politice, economice, sociale din țara noastră și mai puțin sau deloc, îndrăznesc să afirm, de reglementarea activităților unor instituții care, prin definiție, ar trebui să fie autonome.
 
Mai mult, înainte de fiecare scrutin electoral, noi ne adresăm tuturor misiunilor diplomatice din Republica Moldova și organizațiilor internaționale să delege, pe durata campaniei electorale, experți care să fie prezenți fizic alături de noi, să supravegheze procesul de monitorizare cap-coadă, să fie prezenți la prezentarea rapoartelor în cadrul ședințelor publice, chiar să se expună, să vadă diferențele dintre rapoartele de monitorizare pe care la face societatea civilă și rapoartele noastre. Noi nu suntem o instituție de tip închis, o cazarmă, un laborator secret unde se pun la cale tot felul de scheme, așa cum consideră unii.
 
Media Azi: Dacă puterea s-ar schimba și ar reveni în spațiul public discuțiile despre prestația membrilor CA, a dumneavoastră în calitate de președinte,  sau solicitări de demisie, cum veți reacționa?
 
Dragoș Vicol: Schimbarea unei garnituri guvernamentale sau alternanța la putere nu ar trebui să aibă vreo influență. Tocmai din această cauză mandatul membrilor CA este de șase ani, el nu coincide cu un ciclu electoral de patru ani. Termenul de șase ani oferă o anumită stabilitate și vreau să vă spun că inclusiv profesioniștii din televiziune, care au obținut calitatea de membru al CA, observă că abia după trei-patru ani de activitate începi să înțelegi anumite legități și particularități specifice ale domeniului. În ceea ce mă privește, îmi calific activitatea doar din perspectiva faptului că autoritatea audiovizuală este un organ colegial și deciziile se iau prin votul majorității membrilor. Eu mă aflu provizoriu în capul mesei și gestionez resursele în strictă conformitate cu prevederile legale.