Ro
En
Рy
Discuțiile au fost precedate de lansarea raportului final de monitorizare a alegerilor prezidențiale pe rețelele sociale, realizat de organizația Mediapoint din Republica Moldova și MEMO 98 din Slovacia. Președinta Mediapoint, Livia Țurcanu, a accentuat în debut că, potrivit ultimelor sondaje de opinie, tot mai mulți cetățeni preferă să se informeze de pe rețelele sociale, iar organizația a decis să monitorizeze impactul lor în cadrul prezidențialelor din această toamnă, având în vizor comportamentul concurenților înscriși în cursa pentru funcția de președinte. „Acest instrument de comunicare este folosit tot mai des pentru a ajunge la o audiență mai mare de alegători sau potențiali alegători”, a menționat Livia Țurcanu.
În premieră, potrivit ei, publicul și cercetătorii au avut acces și la cheltuielile pe care le-au alocat candidații electorali promovării pe rețelele sociale. Potrivit datelor Mediapoint, politicienii și partidele înregistrate în cursa electorală au scos din buzunar peste 40.000 de euro pentru publicitatea pe Facebook și Instagram, în perioada 4 august - 29 octombrie 2020. În turul doi, Igor Dodon și Maia Sandu au cheltuit în total aproape 12.000 de euro pe publicitate pe Facebook. „Vedem că diferiți candidați au ales să cheltuie sume diferite pentru comunicare pe Facebook. Unii au fost foarte activi și au investit bugete mai mari, iar alții au ales să se concentreze pe comunicarea offline sau viața reală”, a comentat Livia Țurcanu.
Sursa: Mediapoint
YOUTUBE, MAI POPULAR PENTRU DISTRIBUIREA FALSURILOR DECÂT FACEBOOK
O altă observație se referă la diminuarea falsurilor distribuite pe Facebook, datorită politicii restrictive privind postările sponsorizate, în schimbul promovării tot mai insistente a acestora pe alte platforme. „Nivelul de dezinformare pe Youtube, față de alte platforme, a crescut. Canalele cu video-uri obscure apăreau, practic, în fiecare zi, mai ales în ajunul celui de-al doilea tur”, a menționat Livia Țurcanu.
Lilia Zaharia de la Asociația Presei Independente, organizație care se specializează pe combaterea știrilor false în cadrul proiectului Stop Fals, a explicat și traseul mesajelor manipulative care ajungeau în final pe rețele. Potrivit ei, acestea erau lansate de politicieni în cadrul briefingurilor de presă sau emisiunilor, ulterior erau publicate de mass-media afiliată politic, după care apăreau pe rețele sociale. „Aceasta este o caracteristică distinctă față de scrutinul precedent, când erau aruncate dezinformări masive mai întâi pe rețelele sociale, pe care oamenii le diseminau intens”, a explicat jurnalista. Ea a adăugat că mesajele de dezinformare din toamnă s-au axat în mare parte pe subiecte locale și nu externe, așa cum a fost la alegerile precedente.
Reprezentanta Centrului pentru Jurnalism Independent, Victoria Dodon, a făcut referință la alte două studii din această campanie electorală, când CJI a monitorizat activitatea de pe Facebook a mai multor instituții media și jurnaliști care activează la aceste instituții. Primul raport vizează perioada 21-27 septembrie, iar a doua monitorizare a avut loc între 29 octombrie – 4 noiembrie.
Potrivit concluziilor, unele instituții media, cum ar fi Primul în Moldova, NTV Moldova și KP.md l-au favorizat pe candidatul Igor Dodon în postările distribuite, încălcând astfel normele deontologice care condamnă partizanatul politic al presei. Meme-urile politice, deschiderea spre jurnalismul cetățenesc și reflectarea votului din diasporă au fost tematici distincte promovate pe rețele în cea de-a doua perioadă de raport.
În cazul paginilor personale ale jurnaliștilor, s-a observat faptul că niciunul dintre cei monitorizați nu a îndemnat internauții să voteze pentru un anumit candidat. Victoria Dodon a precizat că monitorizarea jurnaliștilor a fost realizată fiind luată în calcul influența acestor persoane asupra urmăritorilor acestora. „Jurnaliștii sunt percepuți drept persoane publice, în sensul în care sunt învestiți cu o anumită responsabilitate atunci când promovează anumite mesaje pe rețelele sociale, de aceea am vrut să ne uităm ce anume postează”, a explicat ea.
Domeniul online-ului și al rețelelor sociale rămâne în mare parte nereglementat de către instituțiile statului, iar participantele la panel au ajuns la concluzia că, deși este necesar în Republica Moldova, acest lucru ar trebui să se facă cu mare atenție, ca să nu fie afectată libertatea de exprimare. „Știm foarte bine că, de multe ori, intențiile statului de a controla un sector se pot finaliza cu un control sporit, cu restricții și cenzură”, a accentuat Victoria Dodon. Lilia Zaharia a adăugat că asemenea reglementări funcționează în state cu democrații avansate: „La noi, dacă se impun astfel de restricții, teamă îmi este că vor fi foarte multe abuzuri”.
Conform ultimelor statistici, analizate de Mediapoint, Facebook este cea mai populară rețea de socializare în Republica Moldova, cu peste 1,3 milioane de utilizatori înregistrați. Platforma este urmată de Instagram, cu 840.000 de conturi, și Odnoklassniki, cu aproape jumătate de milion de utilizatori.
