Ro
En
Рy
CA consideră că articolul din Codul serviciilor media care interzice cabliștilor să difuzeze publicitate şi teleshopping pe canalele străine retransmise în Republica Moldova este constituțional. „Mai mult, înșiși autorii sesizării [depuse la CC, n.r.] menționează că această interdicție este una justă și nu au adus argumente care ar pune la îndoială constituționalitatea acesteia”, a enunțat juristul CA, Grigore Chițanu, în cadrul ședinței din 7 aprilie a Consiliului.
El a atras atenția că argumentele și nemulțumirile invocate de autorii sesizării țin de aliniatul din lege care spune că „distribuitorii de servicii media (...) vor exclude publicitatea şi teleshoppingul din serviciile media audiovizuale străine retransmise” și că la efectuarea controlului constituționalității prevederilor articolului menționat urmează să se țină cont de acest fapt.
Membrul CA Corneliu Mihalache a afirmat că decizia CA pe marginea acestui caz ar trebui să fie una echilibrată, astfel încât să nu fie „distruși” cabliștii mici, care riscă să nu supraviețuiască odată ce prevederea va fi aplicată pe deplin. „Exista varianta cu procurarea posturilor de televiziune care deja sunt fără publicitate și teleshopping, dar atunci apare întrebarea de îngustare a pieței - vor fi mai puține canale retransmise și apare riscul ca publicul să plece de la distribuitori spre antene parabolice - despre legalitatea cărora la fel sunt întrebări - sau spre IPTV. Eu consider că poziția CA trebuie să fie foarte echilibrată la acest aspect. Este necesară intervenția legiuitorului la acest capitol pentru a clarifica lucrurile. CA nu poate admite moartea subită a distribuitorilor de servicii, mai ales a celor mici, care sunt destul de mulți și supraviețuiesc cu greu”, și-a argumentat el opinia.
Colegul său, Artur Cozma, crede că prevederea ar trebui dezbătută într-un cerc mai extins, alături de societatea civilă și asociațiile din domeniu. Pe de altă parte, membra CA Lidia Viziru susține că distribuitorii de servicii media au avut suficient timp pentru a se conforma cerințelor legale. Ea a optat ca articolul cu pricina din Codul serviciilor media audiovizuale să rămână în aceeași redacție, fiind susținută și de alți șase membri ai Consiliului.
Prevederea care obligă cabliștii și alți distribuitori să excludă publicitatea și teleshoppingul din serviciile audiovizuale străine retransmise a fost reintrodusă în legislație la sfârșitul anului 2019. Autorul amendamentului, deputatul socialist Adrian Lebedinschi, susținea că a dorit astfel să protejeze piața publicitară autohtonă, astfel încât veniturile din reclamă să le revină posturilor din Republica Moldova. O normă similară a existat și în codul vechi al audiovizualului.
De cealaltă parte, cabliștii argumentau că amendamentul nu poate fi pus în practică pentru că ei nu pot interveni tehnic în conținutul posturilor retransmise, pentru a scoate reclama, și acest lucru nu le este permis conform contractelor semnate cu furnizorii străini. În opinia lor, noua prevedere se bate cap în cap cu alte norme prevăzute în Codul serviciilor media audiovizuale și ar contraveni Constituției și unor directive europene. „Stă clientul acasă, privește televizorul, la un moment dat apare un bloc publicitar pe un post de film. Ce fac în acel moment? Îi tai publicitatea și îi las ecranul negru? Sau îi plasez un anunț că, referitor la decizia CA, acum se derulează publicitate, mergi pe alt post… O să avem o experiență foarte rea”, ne explica Alexei Munteanu, administratorul TV BOX, la mijlocul anului trecut. „Ar putea duce la micșorarea grilei de până la 70%, pentru că 70% din canalele pe care le avem nu sunt canale de televiziune locale și ele toate au secvențe de publicitate”, afirma și Marina Bzovîi, directoarea executivă a Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC.
