Вы здесь

​Studiu ONU // Impactul Covid-19 asupra mass-media. Jurnalistele, printre cele mai afectate categorii de angajați din presă

29 июля 2021
2053 просмотра
Jurnalistele au fost cea mai afectată categorie de angajați din sectorul mass-media în perioada crizei pandemice provocate de coronavirus, arată datele studiului „Impactul pandemiei Covid-19 asupra drepturilor omului în Republica Moldova”. Cercetarea, lansată pe 29 iulie de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în Moldova (OHCHR Moldova), mai relevă că pandemia a sporit povara financiară în cazul media, reducând în același timp fluxurile de venituri. 

Xenia Siminciuc, consultantă în domeniul Egalității și Incluziunii în cadrul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului Moldova a menționat, în cadrul clubului de presă pe marginea constatărilor studiului că pandemia de Covid-19 a afectat semnificativ angajatele din sectorul media. „Jurnalistele, care formează majoritatea forței de muncă a instituțiilor mediatice din prima linie din Republica Moldova, de asemenea au simțit o povară disproporțională. Majoritatea angajaților din mass-media moldovenească au raportat dificultăți în desfășurarea muncii de la distanță pentru că a fost o povară disproporțională  privind îngrijirea casnică, a copiilor și alte îngrijiri casnice care au căzut mai mult pe umerii femeilor jurnaliste”, a precizat Xenia Siminciuc.

Experta OHCHR Moldova a adăugat că pandemia „a generat o povară financiară mai mare asupra mass-media în Republica Moldova, reducând veniturile”. „De exemplu, mai multe instituții mediatice au raportat scăderea veniturilor din publicitate, variind de la 30% până la 90%, media online fiind afectată în acest sens cel mai mult. Dar presa scrisă la fel a raportat probleme legate de livrarea ziarelor către clienți din cauza blocajelor legate de Covid-19 în funcționarea serviciilor de poștă”, a adăugat Xenia Siminciuc.

Olesea Garbuz, reprezentanta organizației Freedom House în Moldova, a afirmat că o altă problemă cu care s-a confruntat sectorul mediatic în perioada pandemică a fost creșterea costurilor de producere a materialelor jurnalistice. „Jurnaliștii, muncind la distanță, au suferit costuri mult mai înalte pentru că timpul necesar pentru producerea materialelor a crescut. Au avut nevoie de echipament tehnic și acces la Internet, de viteză mai înaltă, echipament de protecție pentru a merge în teren și a realiza materiale jurnalistice”, a argumentat Olesea Garbuz.

Reprezentanta Freedom House mai consideră că mass-media independentă nu a avut parte de suficient sprijin din partea autorităților și, astfel, presa neafiliată politic a fost nevoită să se bazeze pe propriile fonduri sau granturi ocazionale de la donatori. „După spusele unor conducători de instituții mass-media, unele instituții totuși au beneficiat, prin intermediul unor programe generale, de scutire de impozite inițiate pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar acestea au fost doar pentru întreprinderi înregistrate ca SRL, pentru că evident nu au fost accesibile jurnaliștilor care muncesc în mod independent sau instituțiilor de presă care sunt înregistrate ca ONG”, a completat Olesea Garbuz.

Ea a adăugat că, în lupta cu criza pandemică, este necesară recunoașterea rolului vital al presei în situațiile de urgență, iar din punct de vedere financiar, autoritățile trebuie să ia în considerare și să examineze posibilități de asistență financiară în funcție de provocările cu care se confruntă mass-media, în special presa independentă.