Ro
En
Рy
Potrivit documentului, prevederile naționale ce vizează accesul la informație și libertatea de exprimare „sunt în mare măsură în conformitate cu standardele internaționale”, însă implementarea eficientă a normelor „a fost o provocare de-a lungul celor trei decenii de independență a Republicii Moldova”. „Accesul la informații a fost recunoscut ca fiind una dintre cele mai contestate probleme cu care se confruntă mijloacele de informare în masă”, concluzionează autorii studiului.
De asemenea, raportul se referă și la legislația privind protecția datelor cu caracter personal, care a fost utilizată în diferite cazuri drept argument pentru a nu oferi acces la informații, în special jurnaliștilor. Autorii studiului notează că legea permite jurnaliștilor să solicite informații cu caracter personal dacă acestea sunt de interes public și sunt utilizate pentru „prelucrarea datelor cu caracter personal exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă datele se referă la persoane publice sau caracterul public al acțiunilor în care sunt implicate, în temeiul Legii cu privire la libertatea de exprimare”. „În pofida acestei prevederi, autoritățile publice au folosit legea pentru a justifica refuzurile de a acorda informații de interes public, afirmând că informațiile solicitate nu pot fi divulgate fără acordul subiectului vizat”, se arată în raport.
Rezultatele unui chestionar, lansat de Media Azi printre jurnaliști în luna mai, arată că datele cu caracter personal și pandemia de Covid-19 s-au numărat printre cele mai des invocate motive atunci când autoritățile au refuzat să le răspundă redacțiilor la solicitări pe parcursul anului 2020.
Și Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în 2020, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent la începutul anului, arată că jurnaliștii s-au ciocnit și în 2020 cu amenințări lansate de politicieni sau funcționari publici, precum și cu limitarea accesului la informație în plină criză pandemică, iar aplicarea ineficientă a legii a încurajat acest fenomen.
Potrivit raportului întocmit anual de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), Republica Moldova s-a clasat pe locul 89 din 180 în Indicele Libertății Presei 2021, alături de Macedonia de Nord (90) și Regatul Lesotho, din sudul Africii (88). În pofida faptului că țara noastră a înregistrat o îmbunătățire în clasament, RFS a semnalat o serie de probleme cu care s-a confruntat mass-media moldovenească, printre care influența politicienilor asupra principalelor structuri media și accesul limitat la informații, care s-a agravat odată cu răspândirea pandemiei de Covid-19.
De asemenea, potrivit raportului Freedom in the World 2021 (Libertatea în lume) al organizației Freedom House, Republica Moldova nu a înregistrat în 2020 schimbări la capitolul libertății presei, comparativ cu anul precedent. Cu un scor de 61 de puncte din 100, Republica Moldova a rămas în lista țărilor „parțial libere”. Autorii ar remarcat faptul că, anul trecut, jurnaliștii s-au confruntat cu dificultăți în a accesa informația de interes public și continuă să fie amenințați cu procese de judecată de către politicieni și persoane publice.
Citiți și (In)utila polemică despre petiție si solicitarea de informație: tendințe și realități
Sursa foto: Evenimentul.md
