Ro
En
Рy
Potrivit studiului, presa din Moldova s-a lăsat influențată de factorul politic la scurt timp după „dezghețul” din anii '90. „Regulile dure ale economiei de piață i-au dezamăgit rapid pe jurnaliștii care doreau să construiască o presă liberă și independentă din punct de vedere politic. Politicienii, care nu acordaseră prioritate elaborării unor politici durabile și vizionare pentru dezvoltarea sistemului mass-media într-o democrație, au preluat rapid controlul presei - la început prin publicarea propriilor ziare și, mai târziu, prin politizarea presei scrise, a audiovizualului și chiar a presei online. Diversificarea spectrului politic a condus la diversificarea mijloacelor de informare în masă afiliate diferitor grupuri - și, prin urmare, la stabilirea mai multor baricade pe care luptă nu numai politicienii, ci și mass-media”, explică cercetătoarea media Aneta Gonța.
Totodată, ea remarcă evoluția haotică a domeniului de-a lungul timpului, dependent fie de investițiile politicienilor, fie de granturile din exterior. Și tranziția furnizorilor de servicii media de stat la instituții cu statut public s-a adeverit dificilă și nu a fost dusă până la capăt. „În ciuda existenței unui cadru legal care reglementează activitatea furnizorilor publici pe principiile democratice ale libertății de exprimare, pluralismului și independenței editoriale, acestea nu au reușit să pună în aplicare legislația relevantă. Radiodifuzorii publici rămân profund dependenți și influențați de sistemul politic și acționează în principal ca purtători de cuvânt ai autorităților implicate în numirea managerilor și a membrilor organelor de supraveghere”, se mai arată în studiu.
Aneta Gonța remarcă și deficitul profesioniștilor în domeniu: „Din cauza lipsei de comunicare între sistemul educațional și comunitatea profesională, decalajul dintre cerere și ofertă adecvată se extinde. În plus, unii jurnaliști competenți lucrează pentru mass-media afiliate politic și, prin urmare, este foarte dificil pentru mass-media independentă să găsească angajați buni”.
Oportunitățile aduse de Internet pentru diversificarea spațiului mediatic din Moldova sunt un alt aspect menționat de expertă, care a dat însă naștere „fenomenelor periculoase care afectează nu numai spațiul informațional, ci și sănătatea informațională a cetățenilor: de exemplu, un spațiu public mai larg pentru exprimarea opiniilor, conținut multimedia atractiv sau o accesibilitate mai mare față de o avalanșa de știri false, troli, dezinformare sau propagandă pe site-uri anonime”.
„În absența unei reglementări, este dificil să lupți împotriva fenomenelor nocive online. De rând cu problemele presei tradiționale, toate formează un context în care sistemul mass-media moldovenesc se află într-o situație complicată și departe de a fi cu adevărat liber și independent, după 30 de ani de suveranitate de stat”, conchide Aneta Gonța.
Studiul Trei decenii mai târziu: mass-media în Europa de Sud-Est după 1989 documentează evoluțiile istorice și situația actuală a mass-media în zece state ale Europei de Sud-Est: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Muntenegru, Republica Moldova, Macedonia de Nord, România și Serbia. Lucrarea compilează analizele experților din fiecare stat și a fost lansată de Fundația Konrad Adenauer.
