Вы здесь

Lupta pentru accesul la informație: realizări din trecut și referințe pentru viitor

28 сентября 2021
1059 просмотров
De-a lungul anilor, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte organizații din societatea civilă, a contribuit la amendarea mai multor acte legislative cu scopul de a facilita munca jurnaliștilor în procesul de documentare a materialelor de presă. În contextul Zilei internaționale a accesului universal la informație, marcată anual la 28 septembrie, Media Azi trece în revistă principalele eforturi ale CJI de îmbunătățire a activității mass-media în ceea ce privește domeniul accesului la informație.

Încă în anul 1998, CJI și alte organizații de media au început să organizeze seminare pentru jurnaliști, juriști și politicieni, cărora li se explica proiectul de lege privind accesul la informație, pregătit de Alexandru Canţîr de la Comitetul pentru Libertatea Presei, în colaborare cu Vasile Spinei, pe atunci deputat în Comisia parlamentară pentru educaţie, mass-media şi cultură. Proiectul de lege a fost prezentat în Parlament și aprobat în prima lectură la sfârșitul lunii iulie 1999. Experții remarcau atunci că Republica Moldova „este prima dintre fostele republici sovietice care va avea o lege a accesului la informaţie”. La propunerea lui Vasile Spinei, CJI, în colaborare cu Asociația Barourilor Americane, a organizat câteva mese rotunde cu funcționari de stat, jurişti şi jurnalişti în scopul pregătirii proiectului de lege pentru a doua lectură şi instruirii persoanelor responsabile de oferirea informațiilor de interes public.


 Alexandru Canţîr de la Comitetul pentru Libertatea Presei. Arhiva CJI

Legea privind accesul la informație a fost aprobată în lectură finală în anul 2000, iar în luna septembrie a aceluiași an CJI a organizat conferinţa internaţională „Accesul la informaţie: prevederi şi implementare a legislaţiei”, care s-a finalizat cu adoptarea unei declaraţii în care se sublinia despre necesitatea urgentă a unor acţiuni concentrate pentru promovarea şi asigurarea unui acces efectiv la informaţia de interes public în Europa Centrală şi de Est.

În cadrul unui seminar din 2004 despre accesul la informație, organizat de CJI,  participanții au concluzionat „că Legea privind accesul la informație, adoptată în mai 2000, este una dintre cele mai bune legi adoptate de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Ea rămâne a fi, însă, inoperantă din cauză că instituţiile publice nu o respectă, invocând diverse motive”. Participanții la seminar au elaborat și propuneri pentru planul de acţiuni în domeniul implementării actului legislativ, care a fost trimis spre examinare Comisiei parlamentare de profil, Cancelariei de Stat, Guvernului, reprezentantului special al Secretarului General al Consiliului Europei.

În 2006, CJI a participat la perfecţionarea unui proiect de lege privind transparenţa în procesul decizional, elaborat iniţial de organizaţia Acces-Info. Ulterior, acest proiect a fost propus de Guvern în calitate de iniţiativă legislativă.

În 2008, cu sprijinul CJI au fost depuse cereri de chemare în judecată împotriva a 15 instituţii care le-au îngrădit jurnaliștilor accesul la informaţii de interes public. În patru cauze,  intentate de către CJI împotriva primăriilor orașelor Călăraşi şi Teleneşti, precum și a universităţilor de stat din Tiraspol şi Comrat, au fost încheiate tranzacţii de împăcare în urma furnizării informaţiei solicitate. Şapte cauze (împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Moldsilva, a Universităţii de Stat din Taraclia, Universităţii de Stat din Moldova, Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”, primăriilor din or. Taraclia şi Cahul) au fost câştigate de către CJI în instanţele naţionale. Pârâţii au fost obligaţi să furnizeze informaţiile solicitate.

În 2009, pe data de 6 mai, circa o sută de persoane - jurnalişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de media din Republica Moldova, printre care și CJI - au pichetat sediul Guvernului pentru a cere respectarea drepturilor şi libertăţilor mass-media şi pentru a condamna intimidarea jurnaliştilor, violarea dreptului la libera exprimare, îngrădirea accesului la informaţie, presiunea exercitată de autorităţi asupra mass-mediei neloiale puterii, cazuri care deveniseră tot mai frecvente. Organizatorii le-au distribuit participanţilor la acţiune panglici cu inscripţia „Zilele Libertăţii Presei - mai 2009” şi pancarte pe care erau imprimate lozinci despre libertatea presei şi accesul la informaţie.

Pe data de 9 mai 2009, CJI a lansat o campanie de informare privind libertatea presei, libertatea de opinie şi de exprimare şi dreptul la informaţie.

„ȚARCU-I PENTRU OI, NU PENTRU NOI”

Primăvara anului 2014 s-a remarcat prin organizarea unor proteste legate de accesul pentru jurnaliști în Parlament.

Angajați ai instituțiilor de presă din țară şi reprezentanți ai organizațiilor de media au participat la un flashmob cu genericul: „Țarcu-i pentru oi, nu pentru noi!", desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente (API). Evenimentul a avut drept scop sensibilizarea parlamentarilor cu privire la crearea unor condiții mai bune de muncă pentru jurnaliștii acreditați la Parlament, cărora, odată cu trecerea Legislativului în clădirea renovată, le-a fost interzis accesul în sala de şedinţe, ei fiind astfel limitaţi în desfăşurarea activității profesionale.

În același an, experții CJI au publicat și un raport despre „evaluarea procesului de deschidere a datelor guvernamentale cu caracter public în anul 2013”. Autorul studiului, Dumitru Lazur, a analizat modalităţile de distribuire/deschidere a datelor cu caracter public în perioada iunie-decembrie 2013, inclusiv a gradului lor de accesibilitate şi a utilităţii datelor pentru societatea civilă şi mass-media în procesul de abordare a subiectelor de interes public. El a ajuns la concluzia că principiile de funcţionare a portalului Date.gov.md ar trebui schimbate în conformitate cu necesităţile jurnaliştilor, societăţii civile și cetățenilor. Potrivit lui Lazur, interconectarea paginilor web oficiale ale ministerelor şi instituţiilor publice cu portalul Date.gov.md va rezolva problema participării autorităţilor publice centrale la iniţiativa privind publicarea datelor deschise, nu şi problema accesibilităţii şi relevanţei pentru utilizatori a datelor publicate.

Tot în 2014, CJI a remis spre examinare Parlamentului, Președinției și Guvernului  un set de propuneri de modificare a Legii privind accesul la informație și a Codului contravenţional, care prevedea sancțiuni mai dure pentru nerespectarea prevederilor legislației. Propunerile au fost formulate în baza studiului Accesul mass-media la informație în Republica Moldova: probleme și perspective”, elaborat de către experții CJI. Spre exemplu, autorii studiului au propus ca cererile de furnizare a informațiilor să fie înregistrate într-un registru special, numit registru de evidență și control al cererilor cu privire la acces la informație, și să se renunțe la practica de înregistrare a unor astfel de cereri drept petiții.

În anul 2018, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege, elaborat de Grupul de lucru privind îmbunătățirea legislației în mass-media, care prevedea mai multe amendamente în șapte acte legislative: reducerea termenului de furnizare a informațiilor de interes public către solicitanți, definirea noțiunii de jurnalist, stabilirea mecanismului de oferire a legitimațiilor pentru jurnaliști străini, oferirea unor facilități la capitolul prelucrării datelor cu caracter personal pentru instituțiile mass-media, modificarea unor prevederi cu privire la secretul de stat și abrogarea Legii presei. Amendamentele propuse au avut scopul să faciliteze și să contribuie la „eficientizarea aplicării prevederilor legale referitoare la accesul la informațiile de interes public”. Potrivit notei informative la proiectul de lege, modificările propuse la Legea privind accesul la informație erau axate, în special, pe instituirea unor garanții suficiente de control și de răspundere pentru încălcarea sau împiedicarea valorificării dreptului de acces la informația de interes public și responsabilizarea actorilor implicați în exercitarea acestui drept fundamental. Proiectul propunea și substituirea noțiunii de „informații oficiale” cu cea de „informații de interes public”. În document au fost incluse și recomandările ONG-urilor de media, printre care și CJI, dar inițiativa nu a mai ajuns să fie discutată în plenul Legislativului.

Anterior, CJI a organizat o serie de dezbateri publice cu jurnaliști, experți din domeniu și reprezentanți ai autorităților publice, la care s-au discutat propunerile de îmbunătățire a cadrului legal privind accesul la informațiile de interes public (1, 2 și 3).

UNICA SOLUȚIE - ATAC ÎN INSTANȚĂ

Vasile Spinei, coautorul Legii privind accesul la informație și directorul Centrului Acces-Info, crede că, în prezent, nu sunt necesare intervenții în legislația din domeniu pentru a nu dăuna accesului la informație. „Legea [privind accesul la informație - n.r.] e perfectă. Dacă o să începem modificări - parlamentarii dau de gust și o să schimbe totul din rădăcină. Eu am spus de o mie de ori: legea nu trebuie atinsă deocamdată. Așa e politica internațională. Au pățit-o și alții - bulgarii, ungurii și alții”, a menționat Vasile Spinei pentru Media Azi.


Vasile Spinei, directorul Centrului Acces-Info. Sursa foto: Diana Răileanu (RFE/RL)

El consideră că accesul la informație s-a înrăutățit în ultima perioadă, iar problema ar putea fi rezolvată eficient doar prin atacarea în instanță a refuzurilor de furnizare a informațiilor solicitate. „Este unica soluție. Trebuie de bombardat, de bombardat, de bombardat. Numai în felul acesta o să-i învățăm minte. Noi practicam asta pe timpuri. Dar așa ei se simt foarte comod. Acum, când funcționarii aud de acces la informație, ei pur și simplu râd pentru că nu sunt sancționați. Dar lasă lumea să-i știe. Avem anul acesta 100, pe urmă 200 pe urmă 400 de adresări. Altfel nu facem nimic. Este un vid impenetrabil”, consideră Vasile Spinei.

Expertul susține că, în același timp, sunt necesare instruiri la toate treptele - în școli, instituții superioare de învățământ și în rândul funcționarilor. Mai mult, în opinia lui, de problema accesului la informație ar trebui să fie preocupată toată societatea civilă. „Cu accesul la informație nu trebuie să se ocupe doar Acces-Info, Centrul pentru Jurnalism Independent sau Asociația Presei Independente. Asta trebuie să privească întreaga societate civilă. Absolut toate ONG-urile trebuie să fie interesate, ceea ce nu se întâmplă. Nu am reușit să ajungem la acest nivel, din păcate. Dacă mergem cu front unic cu toții - toate ONG-urile, câteva zeci de mii care sunt astăzi, unul în judecată, altul în judecată și acest lucru ar putea să ajute”, conchide Spinei.

Pe de altă parte, directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, susține că legislația din domeniu trebuie revizuită și se arată convinsă că toate proiectele de legi elaborate cu sprijinul experților CJI în acest domeniu, „dacă vor fi adoptate și implementate, ar trebui să elimine impedimentele care deseori sunt invocate de funcționari pentru a nu oferi informația solicitată de jurnaliști”.
„Dar, așa cum am observat în ultimii ani, un cadru legislativ bun nu e neapărat un bun indicator al accesului la informație. O verigă foarte importantă în acest proces sunt funcționariii (așa-numitele prime filtre) care pot facilita, dar și  îngreuna accesul la informație în egală măsură. Lipsa instruirii pe segmentul accesului la informație, dar și rea-voința, în unele cazuri, viciază practicile de oferire a accesului la informație și reduc din transparența instituțiilor publice”, semnalează Nadine Gogu.


Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu (în centru).

Ea mai susține că, pe lângă îmbunătățirea cadrului legislativ, autoritățile urmează să monitorizeze modul în care este implementată legislația, ca să se asigure că funcționarii responsabili de oferirea datelor solicitate cunosc și acționează în conformitate cu noile rigori. „În caz contrar, lucrurile vor rămâne în status-quo, chiar dacă legislația va fi modificată”, conchide Nadine Gogu.


Tatiana Puiu, reprezentanta Freedom House în Republica Moldova.

Și avocata Tatiana Puiu, reprezentanta Freedom House în Republica Moldova, insistă pe ideea că îmbunătățirea accesului la informației ar trebui să se facă prin „actualizarea urgentă a cadrului legislativ prin identificarea entității publice care va fi  responsabilă de politicile în domeniul accesului la informație; definirea și clarificarea noțiunii de informație de interes public, în general, și a datelor cu caracter personal de interes public; educarea autorităților publice și stimularea transparenței”.
 


Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm cele mai importante articole, dar și pe Facebook, Instagram și Twitter.