Ro
En
Рy
Despre unele dintre cele mai grave încălcări şi despre abordarea pe care ar trebui să o aibă jurnaliştii atunci când reflectă tematica persoanelor cu dizabilităţi am discutat cu Elena Raţoi, asistent de proiect şi coordonator relaţii cu publicul în cadrul Asociației „Motivație” din Moldova.
Media-azi.md: Studiul „Monitorizarea mass-mediei şi atitudinii societăţii cu privire la persoanele cu dizabilităţi” a abordat mai multe aspecte ce țin de reflectarea în presă a subiectelor ce vizează persoanele cu nevoi speciale. Care sunt principalele concluzii la care ați ajuns?
Elena Raţoi: Studiul a fost efectuat conform metodologiei Disability Rights Promotion International şi s-a axat pe evaluarea a trei domenii: a) monitorizarea experienței individuale a persoanelor cu dizabilități în Moldova; b) monitorizarea legislației naționale și internaționale pentru a stabili în ce măsură normele naționale corespund standardelor internaționale; c) monitorizarea mass-mediei și atitudinii societății care este reflectată în reportajele media cu privire la domeniul dizabilității.
Au fost efectuate 149 de interviuri cu persoane cu diverse tipuri de dizabilități, din toată ţara, care au povestit despre cazurile în care s-au simțit sau nu discriminate, le-a fost sau nu încălcat vreun drep. Studiul a inclus şi monitorizarea a nouă instituții media (posturile de televiziune Moldova 1, Jurnal TV, Publika TV, TV 7, ziarele „Adevărul”, „Jurnal de Chișinău”, „Timpul”, „Komsomoliskaia Pravda”, portalul Unimedia.md). În total, au fost monitorizate 300 de materiale de presă, apărute în perioada 14 noiembrie 2012 - 10 februarie 2014.
Datele studiului demonstrează că cel mai frecvent în abordarea dizabilităţii de către mass-media este utilizată perspectiva economică/de caritate - 119 materiale (circa 32%); urmată de perspectiva medicală – 115 materiale (30%) şi cea a drepturilor – 106 materiale (28%). Cel mai puţin a fost utilizată abordarea dizabilităţii din perspectiva eroică/de depăşire (doar 10%). În circa 38% din materialele monitorizate au fost utilizaţi termeni negativi, discriminatorii, cel mai frecvent fiind folosiți termenii „invalid”, „grad de invaliditate”, „pensie de invaliditate”, „handicap” etc.
Putem observa că presa abordează subiectele despre persoanele cu dizabilități într-o manieră ce creează o atitudine nu tocmai pozitivă. Se acordă preferință subiectelor în care persoana cu dizabilitate solicită ajutor material sau financiar (119 materiale) sau este prezentată ca un pacient (106 materiale). Sunt cazuri în care jurnaliștii expun o părere subiectivă, conform căreia persoanele cu dizabilități sunt o categorie ce necesită milă și jale. Materiale video despre aceste persoane includ muzică tristă pe fundal, iar protagoniștii sunt arătați în ipostaze în care întâmpină dificultăți (nu pot ridica rampa, de exemplu), iar vocea jurnalistului după cadru este plângăreață.
Autorii studiului au remarcat, de asemenea, că în multe cazuri jurnaliștii folosesc cuvinte discriminatorii și denigratoare la adresa persoanelor cu dizabilități, atribuindu-le calificative de tipul: „invalid”, „țintuit la pat / în scaun cu rotile”, „cei mai triști ca noi” etc. În circa 62% din materialele monitorizate, ziariștii au utilizat termeni neutri în raport cu persoanele cu dizabilităţi, iar în 38% - termeni negativi, discriminatorii.
Media-azi.md: Ce ar trebui să schimbe jurnaliștii în modul de abordare a subiectelor respective?
Elena Raţoi: Întrucât mass-media are un rol important în formarea opiniei publice, deseori realitatea prezentată pe micile ecrane, la radio și în presa scrisă sau online este acceptată de către societate ca fiind cea corectă. Drept urmare, în cadrul studiului, principiul „Participarea, incluziunea şi accesibilitatea” a fost cel mai des menţionat la compartimentul Experienţe / domeniul Participare Socială. Persoanele cu dizabilităţi intervievate au relatat despre faptul că se consideră „neputincioase” şi cred că lumea îi vede ca fiind inutili pentru societate, deoarece, din cauza dizabilităţii, nu se pot implica în participare socială.
42 de persoane din cele 149 intervievate au recunoscut că se simt disprețuite, iar 56 de persoane au relatat că se simt jignite de atitudinea oamenilor față de ei. Cei mai mulţi dintre cei intervievaţi se simt neputincioşi de a schimba atitudinea societății faţă de ei, se resemnează cu situaţia şi nu încearcă să impună o altă atitudine faţă de ei. Lipsa de dispreţ se remarcă prin faptul că intervievaţii, chiar şi dacă recunosc că lumea îi priveşte altfel, nu consideră aceasta ca fiind o problemă şi înţeleg că acest lucru se produce din neştiinţă, necunoaştere.
Din analiza acestor situații, putem deduce: dacă mass-media ar schimba abordarea pe care o are față de persoanele cu dizabilități și ar prezenta mai multe materiale despre incluziunea socială a acestora, despre drepturi, despre experiențele pozitive ale persoanelor cu dizabilități, atunci și atitudinea societății față de aceste categorii de persoane se va schimba esențial. Atunci când vom reuși o schimbare a percepției societății cu privire la persoanele cu dizabilități, vom putea vorbi de o incluziune definitivă.
Media-azi.md: Ce încălcări a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi sunt întâlnite cel mai des în mass-media? Care din instituțiile monitorizate sunt „campioane” la acest capitol?
Elena Raţoi: Drepturile persoanelor cu dizabilități sunt încălcate ori de câte ori acestea sunt numite în reportaje „invalizi” (38% din cazuri). Legislația în vigoare a Republicii Moldova a fost modificată în vederea excluderii cuvintelor „invalid”, „handicap” și a cuvintelor derivate ale acestora pentru a le înlocui cu „persoane cu dizabilități / persoane cu nevoi speciale”. Respectiv, utilizarea în continuare a cuvintelor menționate mai sus este considerată ilegală și discriminatorie.
Potrivit studiului nostru, cel mai frecvent au utilizat aceşti termeni negativi TV 7 – 23 de materiale conţin terminologie discriminatorie; Jurnal TV – 20; Jurnal de Chişinău – 19; Moldova 1 – 18; Publika TV – 12; Unimedia – 10; „Timpul” – 6; „Adevărul” – 5; „Komsomoliskaia Pravda” – 2 materiale.
Ca organizație care îşi propune să susțină procesul de integrare socială a persoanelor cu dizabilități locomotorii prin schimbarea mentalității de respingere manifestată de către societate, precum și acordarea de suport pentru persoanele cu disabilităţi locomotorii în vederea incluziunii lor sociale, nu o dată s-a întâmplat să reacționăm la unele materiale de presă. Cel mai recent caz în care am fost nevoiți să intervenim vizează postul Pro TV Chişinău, care a realizat un material despre una din activitățile sociale organizate de persoanele cu dizabilități, însă a folosit o serie de termeni discriminatorii.
Ca urmare, am trimis o scrisoare la Pro TV Chișinău, prin care i-am atenționat asupra faptului că au folosit un limbaj discriminatoriu în reportajul pe care l-au difuzat. Sperăm ca după asemenea sesizări reprezentanții mass-media să nu mai repete greșelile comise anterior.
Foto: din arhiva personală a Elenei Rațoi.
Interviu realizat de Tatiana Mîrza,
studentă la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism
