Ro
En
Рy
În cadrul Clubului de presă cu genericul “Transparenţa proprietăţii mass-media: între monopol şi pluralism”, Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a informat că atât proiectul de lege, cât şi amendamentele care au parvenit din partea deputaţilor, a societăţii civile şi a radiodifuzorilor au fost deja examinate de către membrii Comisiei, versiunea finală a documentului fiind bine echilibrată. Potrivit lui Chiril Lucinschi, amendamentele propuse vizează două aspecte principale: dezvăluirea proprietarilor mass-media şi provenienţa surselor financiare ale acestora. Referitor la problema monopolizării, aceasta ar trebui să fie studiată de Consiliul Concurenţei şi ulterior să fie prezentat un alt proiect de lege, a adăugat preşedintele comisiei parlamentare de profil. Chiril Lucinschi a mai spus că proiectul de lege ar urma să fie examinat de Parlament pe parcursul săptămânii curente.
Mai puţin optimist în acest sens s-a arătat preşedintele Asociaţiei “Apollo”, Vasile Năstase. În opinia sa, în cazul proiectului de modificare a Codului audiovizualului privind transparenţa mass-media se operează cu “jumătăţi de măsură”: “Amendamentele ce vizează interzicerea aşa-numitelor “off-shore”, propuse de către societatea civilă (Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia “Apollo”), dar şi de unii deputaţi, nu au fost luate în considerare. La fel, nu a fost acceptată nici prevederea cu privire la crearea unui mecanism foarte clar pentru verificarea suspiciunilor referitoare la înregistrarea radiodifuzorilor pe numele unor persoane terţe. Acest lucru este necesar pentru a putea verifica veniturile financiare ale proprietarului pe care noi îl suspectăm că este un terţ; dacă a achitat impozitele la stat, de unde a obţinut veniturile financiare şi tehnice pentru a deține un radiodifuzor de mari dimensiuni, cum ar fi Prime, 2 Plus cu frecvenţe naţionale etc. Cu regret, aceste lucruri au fost respinse, ceea ce înseamnă că de fapt se mimează o încercare de aflare a beneficiarilor în audiovizual”, a menţionat Vasile Năstase.
Potrivit preşedintelui Asociaţiei “Apollo”, atât timp cât amendamentele propuse de societatea civilă nu au fost acceptate de către Comisia parlamentară de profil, “este absolut sigur că anumite lucruri au fost deja negociate”. În opinia sa, “a fost făcut trucul politic între personajele din politic care au business în audiovizual şi tocmai aceşti oameni sunt decidenţi în problematica dată”.
Referindu-se la importanţa aprobării proiectului de lege, Eugeniu Rîbca, expert în domeniul legislaţiei mass-media, a relevat că prin proiectul respectiv se introduce pentru prima dată noţiunea de proprietar-beneficiar, mult mai largă decât cea de proprietar. “Prin termenul de proprietar-beneficiar urmează să fie cunoscute toate persoanele care, într-un fel sau altul, influenţează managementul unui post de Radio sau TV”, a menţionat Rîbca. Termenul este atribuit oricărei persoane fizice care, în temeiul legii şi/sau al contractului, beneficiază sau poate beneficia de orice tip de venit din activitatea unui radiodifuzor sau distribuitor de servicii; deţine direct sau indirect, prin persoane afiliate, controlul asupra radiodifuzorului sau distribuitorului de servicii; deţine calitatea de membru al organului de conducere al unei persoane juridice.
Întrebat ce şanse are acest proiect să fie votat în lectura a doua, Eugeniu Rîbca a opinat că, în ajunul campaniilor electorale, uneori sunt adoptate şi unele proiecte de legi de care are nevoie societatea. „Sper că măcar aşa se va întâmpla şi în cazul proiectului dat”, a mai spus expertul.
Elena Bedros, reprezentanta Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), instituţia care a elaborat raportul de expertiză anticorupţie a proiectului de lege nr. 240 pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului al RM, a comunicat participanţilor la Clubul de presă că, pentru lectura a doua, la solicitarea CJI, CNA se va expune repetat. “CNA susţine acest proiect de lege şi salută prevederile ce vizează transparenţa proprietăţii mass-media, în acelaşi timp urmăreşte ca prevederile incluse să nu aibă un caracter coruptibil şi la aplicare să fie interpretate în mod diferit”, a menţionat reprezentanta CNA. Precizăm că anterior Centrul Naţional Anticorupţie a dat aviz negativ proiectului respectiv de lege, în cadrul raportului de expertiză, fapt ce a trezit critici din partea societăţii civile.
Angela Aramă, Producător General Canal Regional, una din autoarele Codului audiovizualului (elaborat în 2006), consideră că acesta nu ar trebui înlocuit cu unul nou, pentru că va fi mult mai complicat de promovat şi aprobat în Parlament. Angela Aramă a optat pentru îmbunătăţirea actualului document, în special a articolului 66 privind radiodifuzorii privaţi, în care să fie specificat clar numărul de licenţe pe care poate să le deţină o persoană fizică sau juridică. “Avem nevoie să ştim exact cine sunt proprietarii direcţi sau din umbră, cine dirijează instituţiile mass-media şi ne manipulează”, a mai spus A. Aramă.
Invitaţii şi participanţii la Clubul de presă din 19 septembrie curent au adus în cadrul discuţiilor o informaţie actualizată despre parcursul cadrului legal în domeniul transparenţei proprietăţii mass-media şi asigurarea accesului publicului la informaţia privind proprietarii instituţiilor de media.
Clubul de presă a fost organizat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenţei proprietăţii media şi a accesului la informaţie”, implementat de CJI şi este parte a proiectului FHI 360 „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
