Ro
En
Рy23 April 2015
2106 reads
Ludmila BARBĂ, editor-coordonator emisiuni politice, economice și sociale, TV Moldova 1
Am avut ocazia să particip la mai multe reuniuni la nivel înalt de talie europeană: ședințele plenare ale Adunării Parlamentare ale Consiliului Europei, summit-ul UE (2003), summit-ul Parteneriatului Estic la Vilnius, ratificarea Acordului de Asociere RM-UE în Parlamentul European. Grație unor deplasări de serviciu sau a vizitelor de documentare, am asistat la ședințele în plen ale unor legislative naționale din țările comunitare și non-comunitare. Evident, condițiile de activitate pentru mass-media diferă de la caz la caz.
La summit-urile UE, spațiul este divizat în trei zone de acces: roșu, albastru și galben. Cea roșie este doar pentru liderii de stat și de guvern, cea albastră – pentru membrii delegațiilor oficiale, cea galbenă - pentru presă. Deplasarea este doar din direcția zonei roșii, respectiv jurnaliștii își fac activitatea doar în limitele zonei galbene. Reuniunile pot fi urmărite Live la monitoare. Există, însă, un centru de presă foarte operativ, care distribuie toate documentele (de la proiect până la decizia aprobată), textele alocuțiunilor și comunicatele de presă. Există mai multe săli de conferință și este un „bon ton” ca liderii UE și șefii de delegații să comunice cu presa.
La APCE și la summit-ul Parteneriatului Estic în sală au acces doar cameramanii acreditați, jurnaliștii urmăresc evenimentul din incinta Centrelor de Presă. În Parlamentul European presa are acces în balcoanele amplasate deasupra sălii de ședințe. Tot la balcon sau în spații speciale, nemijlocit în sală, presa are acces la ședințele în plen a legislativelor din Georgia, Ucraina, Letonia, Estonia.
Condițiile în care sunt puși să activeze în prezent jurnaliștii în legislativul de la Chișinău nu le pot califica drept un precedent în practica internațională, dar, după mine, această situație nici nu conferă o plus valoare democrației moldovenești. La summitul UE se întrunesc șefii de stat și de guvern din 28 de țări membre. Din aceste motive, întregul sistem de securitate este foarte rigid. Într-un legislativ național stau „aleșii poporului” și alegătorii au dreptul să știe ce fac deputații, plătiți din bani publici: examinează proiecte de legi, citesc știri pe net și verifică poșta sau discută încontinuu la telefon sau cu vecinii.
Unii deputați au făcut obiecții la adresa jurnaliștilor sau, mai bine zis, a jurnalistelor, referindu-se la lipsa dress cod-ului și a bunelor maniere. Am fost martoră la mai multe situații, care mă făceau să mă gândesc, că la facultățile de jurnalism și comunicare ar trebui să fie introduse în curricula universitară și obiecte, la care s-ar preda aceste materii. Vestimentația neadecvată și lipsa bunelor maniere ale unor jurnaliști, însă, nu sunt un argument pentru a îngrădi accesul jurnaliștilor, sau, cel puțin, al cameramanilor în sala de ședințe, iar accesul la informație să fie limitat doar la imaginile oferite de studioul parlamentar.
După mine, cu cât mai fragilă este democrația unui stat, cu atât mai multă transparență trebuie să existe în procesele decizionale. Iar democrația moldovenească este una foarte fragilă...
La summit-urile UE, spațiul este divizat în trei zone de acces: roșu, albastru și galben. Cea roșie este doar pentru liderii de stat și de guvern, cea albastră – pentru membrii delegațiilor oficiale, cea galbenă - pentru presă. Deplasarea este doar din direcția zonei roșii, respectiv jurnaliștii își fac activitatea doar în limitele zonei galbene. Reuniunile pot fi urmărite Live la monitoare. Există, însă, un centru de presă foarte operativ, care distribuie toate documentele (de la proiect până la decizia aprobată), textele alocuțiunilor și comunicatele de presă. Există mai multe săli de conferință și este un „bon ton” ca liderii UE și șefii de delegații să comunice cu presa.
La APCE și la summit-ul Parteneriatului Estic în sală au acces doar cameramanii acreditați, jurnaliștii urmăresc evenimentul din incinta Centrelor de Presă. În Parlamentul European presa are acces în balcoanele amplasate deasupra sălii de ședințe. Tot la balcon sau în spații speciale, nemijlocit în sală, presa are acces la ședințele în plen a legislativelor din Georgia, Ucraina, Letonia, Estonia.
Condițiile în care sunt puși să activeze în prezent jurnaliștii în legislativul de la Chișinău nu le pot califica drept un precedent în practica internațională, dar, după mine, această situație nici nu conferă o plus valoare democrației moldovenești. La summitul UE se întrunesc șefii de stat și de guvern din 28 de țări membre. Din aceste motive, întregul sistem de securitate este foarte rigid. Într-un legislativ național stau „aleșii poporului” și alegătorii au dreptul să știe ce fac deputații, plătiți din bani publici: examinează proiecte de legi, citesc știri pe net și verifică poșta sau discută încontinuu la telefon sau cu vecinii.
Unii deputați au făcut obiecții la adresa jurnaliștilor sau, mai bine zis, a jurnalistelor, referindu-se la lipsa dress cod-ului și a bunelor maniere. Am fost martoră la mai multe situații, care mă făceau să mă gândesc, că la facultățile de jurnalism și comunicare ar trebui să fie introduse în curricula universitară și obiecte, la care s-ar preda aceste materii. Vestimentația neadecvată și lipsa bunelor maniere ale unor jurnaliști, însă, nu sunt un argument pentru a îngrădi accesul jurnaliștilor, sau, cel puțin, al cameramanilor în sala de ședințe, iar accesul la informație să fie limitat doar la imaginile oferite de studioul parlamentar.
După mine, cu cât mai fragilă este democrația unui stat, cu atât mai multă transparență trebuie să existe în procesele decizionale. Iar democrația moldovenească este una foarte fragilă...
NOTĂ: Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) organizează în fiecare zi în care deputaţii se întrunesc în şedinţe plenare acțiuni de sensibilizare cu genericul “Vrem acces în Parlament!”. Scopul Campaniei este de a asigura accesul liber al presei la ședințele Parlamentului, astfel încât reprezentanții mass-media să-și poată desfășura nestingherit activitatea profesională.
____________
Campania “Vrem acces în Parlament!” se desfășoară în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
