De ce sesizările anonime nu sunt examinate de către organele de drept?

Întrebare: Recent, la redacția noastră s-a prezentat un cetățean, care ne-a relatat despre mai multe nereguli ce au loc la o întreprindere din localitate. Între altele, el ne-a spus că a semnalat despre acestea și la poliție, și la procuratura din raion, dar nu a avut curajul să semneze sesizările din anumite motive. Ne-a rugat și pe noi, la fel, să-i păstrăm anonimatul. Redacția a verificat faptele la fața locului și ele s-au confirmat sută la sută. În opinia noastră, neregulile de la întreprindere ar fi putut să fie stopate demult, dacă politia și procuratura ar fi reacționat la timp la acele semnale anonime. Întrebarea mea: de ce organele de drept rămân reci la plângerile anonime ale cetățenilor, chiar și atunci când acestea sunt temeinic argumentate?  

Răspuns: Potrivit legislației  actuale, sesizările anonime nu sunt examinate. Această măsură a fost introdusă de către legiuitor, deoarece persoana care face un denunț referitor la comiterea unor abateri, abuzuri, infracțiuni sau contravenții, după caz, trebuie preîntâmpinată că poartă răspundere penală pentru denunț sau plângere falsă (art. 311 Cod penal).

Totodată, în cazul în care acuzațiile aduse persoanei împotriva căreia s-a depus plângerea nu se vor confirma, aceasta ar avea dreptul la repararea prejudiciului moral, pe motiv ca i s-a adus atingere demnității, onoarei și reputației profesionale. Prin urmare, ea trebuie să cunoască persoana care a scris denunț pe numele său.

De asemenea, există și cazuri când denunțurile sau plângerile sunt false, un fel de „glume” proaste, lipsite de răspundere. Examinarea lor ar periclita munca instituțiilor de drept și le-ar cauza prejudicii, inclusiv de ordin material, de aceea poliția de obicei reacționează doar în cazuri excepționale, cum ar fi alertă cu bombă în locurile publice sau altele. În aceste cazuri însă persoanele care au făcut astfel de anunțuri false sunt detectate și sancționate conform legii.

Păstrarea anonimatului de către organele de drept este imposibilă și din considerentul că într-un eventual litigiu în fața instanței de judecată, părțile oricum vor fi citate. În cazul în care persoana dispune de anumite informații, va fi citată/audiată în calitate de martor.

Totuși, în afara organelor de drept, să știți că există anumite instituții care pot păstra confidențialitatea petiționarilor care adresează plângeri împotriva unei structuri. De exemplu, dacă un salariat depune o plângere împotriva companiei la care lucrează, Inspecția muncii îi poate asigura anonimatul.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.