În ce condiții paza internă a magazinelor poate să solicite verificarea lucrurilor personale?

Întrebare: Documentând o investigație jurnalistică despre modul de păstrare a produselor alimentare în marketuri și termenul de valabilitate a acestora, am organizat o filmare cu camera ascunsă într-un magazin. Probabil comportamentul meu și al colegului i-a trezit suspiciuni pazei, deoarece la ieșire am fost rugați să prezentăm conținutul buzunarelor și al genților. Nu am vrut să acceptăm inițial, dar pentru că ne grăbeam, am căzut de acord. Aș vrea să știu, totuși, când reprezentanții pazei interne a marketurilor au dreptul să ceară verificarea bunurilor personale?

Răspuns: Conceptul de „libertate” este subiectiv când ne referim la marketuri. Cumpărătorul este urmărit pe camerele video instalate în sală, iar paznicii monitorizează cu atenție fiecare pas al celor care le pășesc pragul. De regulă, aceștia pot avea suspiciuni față de orice persoană care le trezește dubii. Activitatea acestora este reglementată de Legea privind activitatea particulară de detectiv și de pază.

Articolul 3 al actului specifică că activitatea particulară de pază este un gen de activitate licențiat, de acordare a serviciilor de pază întru apărarea vieții, sănătății şi bunurilor de către persoane specializate în domeniu, în bază de contract, conform condițiilor de licențiere. Articolul 5 al aceleiași legi stabilește că activitatea particulară de pază se desfășoară în bază de licență, eliberată în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, iar persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licență pentru activitatea de pază li se interzice prestarea serviciilor de pază a bunurilor, precum și paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor, completează articolul 6.

Ulterior, articolul 7 enumeră drepturile pe care le au agenții de pază. Aceștia pot:
a) să presteze în bază de contract servicii de investigare şi de pază în conformitate cu legislaţia;
c) să inspecteze, după caz, cu  participarea şi cu acordul proprietarului (al  reprezentantului lui) teritoriul, localurile, bunurile ce îi aparţin;
e) să elucideze cauzele şi condiţiile care au condus la comiterea infracţiunilor şi să ia măsuri, în limitele competenţei, pentru lichidarea  lor.
 
După cum putem observa, legiuitorul nu a oferit gardienilor dreptul de face percheziții. Aceștia nu au împuternicirea de a aplica legea, și nici statut de agent constatator, acțiunile lor fiind limitate. Ei pot doar să inspecteze și să analizeze obiectele personale.

În caz de suspiciune, paznicul poate să roage ca persoana  voluntar să ofere obiectele personale spre examinare și doar după ce declară motivul bănuielii sale. Dacă cumpărătorul este de acord, reprezentantul pazei poate să examineze obiectele, fără a le atinge. Dacă paznicul smucește geanta de la cumpărător și începe să caute în ea, el procedează ilegal, iar dacă i se refuză prezentarea obiectelor personale spre examinare, acesta poate apela poliția. El nu poate însă să-l rețină pe cumpărător până la sosirea oamenilor legii. Atribuțiile paznicului îi permit doar să-l observe pe cumpărător, încercând să nu-l piardă din vedere.

Dacă considerați că reprezentanții pazei vă încalcă drepturile, puteți depune o plângere angajatorului său, precum și la Ministerul Afacerilor Interne, întrucât acesta este organul care eliberează licențele de activitate. Despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat de acțiunile ilegale ale unui agent de pază poate fi obținută în instanță.
 
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.