You are here

Putem să contestăm deciziile prin care ANI refuză să inițieze controlul asupra ilegalităților semnalate în materiale jurnalistice?

31 July 2020
752 reads
Întrebare: Redacția noastră a publicat o investigație ce scoate la iveală legătura de rudenie dintre primarul unei localități și administratorii unor companii câștigătoare în cadrul mai multor proceduri de achiziții publice. Prin urmare, ne-am adresat Autorității Naționale de Integritate (ANI), solicitând să constate conflictul de interese și să aplice sancțiuni. Recent, instituția ne-a comunicat refuzul de a intenta procedura de investigare.

Cum trebuie să procedăm în continuare? Putem să contestăm refuzul ANI în instanța de judecată?

Răspuns: Autoritatea Națională de Integritate este o autoritate publică care asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii, intereselor personale, regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor[1].
În virtutea prevederilor legale, persoanele fizice și juridice sunt în drept să înainteze ANI sesizări[2] în vederea efectuării controlului averii și al intereselor personale a persoanelor aflate în exercitarea funcției publice[3].
Sesizarea adresată de redacție trebuie să conțină[4]:

  • numele și prenumele jurnalistului sau denumirea instituției mass-media;
  • domiciliul sau sediul și adresa de poștă electronică, dacă se solicită răspuns pe această cale;
  • denumirea autorității publice (ANI);
  • obiectul sesizării și motivarea acesteia;
  • semnătura jurnalistului sau a instituției mass-media, iar în cazul sesizării transmise în formă electronică – semnătura electronică.
În termen de 15 zile de la data recepționării sesizării, inspectorul de integritate este obligat să efectueze verificarea prealabilă a acesteia, analizând dacă:
  • sunt întrunite condițiile de formă și conținut ale sesizării;
  • există bănuieli rezonabile privind încălcarea de către primar a regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale.
Ulterior, ANI este obligată să emită o decizie fie de inițiere a controlului, fie de refuz în inițiere a procedurii de control și să o comunice redacției care a sesizat autoritatea.

Deși legea prevede posibilitatea contestării actelor emise de o autoritate publică[5], înaintarea acestei acțiuni poate fi făcută doar de către o persoană care revendică vătămarea unui drept al său prin activitatea administrativă.

În acest sens, menționăm că dreptul vătămat[6] este orice drept prevăzut de lege căruia i se aduce atingere prin activitatea autorității publice - ANI.

Prin urmare, în situația de față, instituția mass-media nu poate pretinde încălcarea unui drept al său și nu poate contesta decizia de refuz în inițierea controlului conflictului de interese semnalat.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. 

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
 

 


[1] Art. 2 Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
[2] Art. 9 alin. (3) Cod Administrativ : Prin sesizare se informează autoritatea publică cu privire la o problemă de interes personal sau public”.
[3] Art. 28 alin. (1) Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate: ”Autoritatea efectuează controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor. Sesizarea făcută de persoane fizice sau juridice cu rea-credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea”.
[5] Art. 189 Cod administrativ: ”Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său  prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ”;
[6] Art. 17 Cod administrativ: Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”.