You are here

Home » In the world » Suntem în drept să filmăm procesul de reținere a unei persoane de către oamenii legii?

Suntem în drept să filmăm procesul de reținere a unei persoane de către oamenii legii?

04 September 2020
939 reads
La CJI
Întrebare: Membrii redacției noastre au devenit martori oculari ai procesului de reținere de către polițiști a unor bătăuși din stradă.

Cameramanul a înregistrat scena de la geamul biroului în care ne aflam. După ce am publicat imaginile video pe site-ul nostru, împreună cu o scurtă descriere, am primit o scrisoare din partea Inspectoratului de Poliție, în care se invocă faptul că, prin publicarea înregistrării, am încălcat Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Sunt întemeiate cele invocate în cerere?

Răspuns: Potrivit legii, imaginea unei persoane reprezintă date cu caracter personal, iar prelucrarea acestora poate fi efectuată doar cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal[1].
 
Totuși, există o excepție de la această regulă. Mai exact, consimțământul persoanei filmate nu este cerut în cazurile în care înregistrarea este necesară pentru realizarea unui interes legitim fie al instituției mass-media sau jurnalistului, fie al cercului de persoane cărora le sunt dezvăluite aceste înregistrări, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze drepturile şi libertățile fundamentale ale persoanelor filmate[2]. Mai mult, legislația civilă actualizată prevede că nu este necesară obținerea permisiunii persoanei pentru a fi filmată atunci când imaginea, înregistrarea audio sau video este făcută sau folosită pentru a exercita sau a proteja drepturi sau interese protejate de lege[3].
 
Subliniem că, potrivit legii, mass-media are sarcina să informeze societatea asupra problemelor de interes public și să efectueze, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice legate de aceste probleme[4].
 
Atât domeniul de activitate al redacției, cât și natura conținutului înregistrării video denotă existența interesului legitim al instituției mass-media de a informa societatea despre un caz de încălcare a ordinii publice de către persoanele reținute și de curmare a acestor acțiuni de către organele de drept.
 
Din aceste considerente, redacția nu era obligată să obțină consimțământul persoanelor vizate în înregistrarea video pentru a o publica în scopuri jurnalistice. Totodată, încercările de a împiedica jurnaliștii să-și valorifice dreptul legitim de a informa societatea asupra problemelor de interes public constituie o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare, garantat de art. 10 din CEDO[5].
 

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. 

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată. 

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

 

[1] Legea privind protecția datelor cu caracter personal:

  • Art. 3 „date cu caracter personal” – orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (…) prelucrarea datelor cu caracter personal – orice operaţiune sau serie de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea”;
  • Art. 5 alin. (1)„Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal”;
[2] Art. 5 alin. (5) lit. e) Legea privind protecția datelor cu caracter personal „Consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal”;
[3] Art. 48 alin. (4) Cod civil: „Consimțământul nu este necesar în cazul în care imaginea, documentul personal, înregistrarea audio sau video privitoare la o persoană este făcută sau folosită pentru a exercita sau a proteja alte drepturi sau alte interese protejate de lege”.
[4] Art. 4 alin. (2) Legea cu privire la libertatea de exprimare „Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public”;
[5] Art. 10 – Libertatea de exprimare - Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale (CEDO);