După ce am publicat imaginile, agresoarea s-a adresat cu o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care a constatat că am prelucrat ilegal datele cu caracter personal ale persoanei ce i-a sesizat și a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție. Menționez că înregistrarea video a fost făcută în scop jurnalistic, pentru a informa publicului despre un caz de încălcare a drepturilor unei persoane neajutorate și incapabile să-și apere interesele. Fața victimei a fost blurată.
Sunt întemeiate constatările autorității? Cum pot să contest decizia?
Răspuns: Potrivit deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal[1] (CNPDCP), autoritatea a constatat că, prin înregistrarea și publicarea imaginilor video fără acordul persoanei vizate, jurnalistul a încălcat legea. Prin urmare, controlorul din cadrul CNPDCP a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție și a expediat cauza pentru a fi examinată în instanța de judecată. Ulterior judecării cauzei, jurnalistului îi poate fi aplicată o amendă de la 3.000 la 4.500 de lei[2].
Regula generală[3] este că pentru a prelucra datele cu caracter personal[4] ale unei persoane este necesar să obțineți acordul acesteia[5]. Totodată, legea prevede o serie de excepții de la această regulă[6].
Bunăoară, nu va fi necesar să obțineți acordul persoanei de a fi filmată dacă acest fapt este necesar pentru a proteja viața, integritatea fizică sau sănătatea subiectului datelor cu caracter personal ori pentru executarea sarcinilor de interes public.
Din analiza circumstanțelor comunicate de către jurnalist, rezultă că el a documentat acțiunile ilegale ale curatorului, care aplica violență fizică și psihică în raport cu persoana în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară. Astfel, prelucrarea de către jurnalist a datelor cu caracter personal ale protagoniștilor vizați în materialul video a fost efectuată în scopul protejării integrității fizice și sănătății persoanei în privința căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară, precum și în scopul exercitării sarcinii mass-media de informare a cetățenilor asupra unor probleme de interes public. Prin urmare, decizia autorității este una neîntemeiată și ilegală, urmând a fi anulată în instanță
Pentru a contesta decizia CNPDCP, este necesar să adresați, în termen de 30 zile din momentul emiterii actului, o cerere prealabilă prin care să solicitați anularea deciziei. Potrivit legii, autoritatea e obligată să soluționeze cererea prealabilă în termen de 15 zile calendaristice.
În caz de refuz, adresați o cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ (Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani), solicitând anularea deciziei de constatare, precum și a deciziei de refuz.
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.
Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.
Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
a) executarea unui contract la care subiectul datelor cu caracter personal este parte sau pentru luarea unor măsuri înaintea încheierii contractului, la cererea acestuia;
b) îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului conform legii;
c) protejarea vieții, integrității fizice sau a sănătății subiectului datelor cu caracter personal;
d) executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal;
e) realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile şi libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal;
f) scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, cu condiția ca datele cu caracter personal să rămână anonime pe toată durata prelucrării.
g) schimbul de date în condițiile legislației în vigoare cu privire la schimbul de date și interoperabilitate”;