Ro
En
Рy
Răspuns: Înainte de a răspândi informații despre o victimă a violențelor de orice fel, jurnalistul trebuie să ia în calcul, cu prioritate, drepturile și interesele legitime ale persoanei și modul în care dezvăluirea acestor informații o pot afecta.
Este evident că publicarea imaginii explicite a unei persoane minore supuse violenței îi încalcă drepturile și îi prejudiciază semnificativ interesele. În acest caz, prin răspândirea masivă a imaginii victimei instituțiile mass-media vizate au contribuit la limitarea șanselor persoanei de a se resocializa și au sporit impactul negativ al incidentului asupra ei. O astfel de abordare a presei este condamnabilă potrivit normelor deontologice ale jurnalistului și sancționabilă conform prevederilor legislației în vigoare.
Aducem la cunoștința instituțiilor mass-media vizate că, pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui minor, legea prevede obligativitatea de a obține acordul reprezentantului legal. În cazul de față nu poate fi identificat niciun element prevăzut de lege care ar permite redacțiilor să facă o excepție și să publice/difuzeze imaginea minorei fără acordul părinților.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile Codului contravențional, instituțiile mass-media vizate riscă o amendă de la 6.000 la 15.000 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Mai mult, reprezentanții legali ai victimei sunt pe deplin îndreptățiți să se adreseze, în interesele minorei, cu o cerere de chemare în judecată împotriva redacțiilor care au răspândit imaginea și să le solicite repararea prejudiciului moral cauzat. Or, difuzarea materialelor ce conțin imaginea victimei constituie, pe lângă o prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal, și o atingere nejustificată adusă vieții private a minorei.
Reamintim că, potrivit normelor deontologice, jurnalistul trebuie să protejeze identitatea copiilor implicați în evenimente cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, violență și abuz de orice fel etc.). Totodată, înregistrările audio/video și fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identității copiilor, excepție făcând doar situațiile în care identificarea copiilor este de interes public și cele în care jurnalistul acționează în interesul superior al copilului, cu sau fără acordul părinților sau al tutorilor.
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.
Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.
Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
