You are here

Este publicația periodică o formă de organizare juridică potrivită pentru instituțiile mass-media?

19 March 2021
733 reads
Întrebare: Îmi doresc să înființez o publicație periodică.  Este aceasta o „haină juridică” potrivită pentru o instituție mass-media?

Răspuns: Începând cu anul 1995, când a intrat în vigoare Legea presei[1], legiuitorul a consfințit persoanelor fizice și juridice dreptul de a înființa publicații periodice[2]. Acestea sunt definite drept ziare, reviste, almanahuri, buletine sau alte publicații care au denumiri permanente și care apar de două sau de mai multe ori pe parcursul unui an[3].

O serie de prevederi din Legea presei nu au fost însă adaptate la necesitățile actuale, devenind între timp învechite și inadecvate. Printre acestea se numără și normele care reglementează înființarea publicațiilor periodice – o formă de organizare juridică ce nu mai este justificată în condițiile reglementărilor legale și practicilor existente de constituire a instituțiilor mass-media.

Prin urmare, dacă vă doriți să înființați o instituție mass-media de tip ONG (organizație necomercială), puteți opta pentru una dintre următoarele forme de organizare: Asociație obștească[4], Instituție Privată[5] sau Fundație[6].

Totodată, dacă planificați ca instituția pe care o înființați să desfășoare activitate de antreprenoriat, puteți opta pentru una dintre formele de organizare juridică prevăzute de lege[7], cum ar fi Societatea pe Acțiuni (SA) sau Societatea cu Răspundere Limitată (SRL).

Menționăm că în registrele de stat încă se regăsesc multe publicații periodice înregistrate de-a lungul anilor de către  Ministerul Justiției, deși legea nu prevede în prezent o astfel de formă organizatorico-juridică. Prin urmare, înșiși fondatorii publicaților se întreabă dacă persoanele juridice respective sunt organizații neguvernamentale ori întreprinderi și care ar fi forma cea mai potrivită pentru reorganizarea lor.

Dacă publicația periodică a practicat activități economice în afara celor care țin de distribuirea tirajului și a materialelor publicitare, atunci aceasta poate fi reorganizată, bunăoară, în SA ori SRL. În celelalte cazuri, publicația periodică poate fi reorganizată în Asociație obștească, Instituție Privată sau Fundație.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
 

 


[1] Legea presei nr. 243 din 26.10.1994, intrată în vigoare la 12.01.1995;
[2] Art. 5 alin. (1) din Legea presei: „Dreptul de a fonda publicații periodice şi agenții de presă, indiferent de forma lor organizatorico-juridică, îl are orice persoană juridică a Republicii Moldova și persoană fizică cetățean al Republicii Moldova care a împlinit vârsta de 18 ani şi locuiește pe teritoriul ei”;
[4] Art. 2 alin. (1) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale: „Asociație obștească este organizația necomercială constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită”;
[5] Art. 2 alin. (3) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale: „Instituție privată este organizația necomercială constituită de către o singură persoană pentru realizarea unor scopuri necomerciale, finanțată parțial sau integral de aceasta”;
[6] Art. 2 alin. (2) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale: „Fundație este organizația necomercială, fără membri, constituită de una sau mai multe persoane, dotată cu patrimoniu distinct și separat de cel al fondatorilor, destinat atingerii scopurilor necomerciale prevăzute în actul de constituire”;
[7] Art. 13 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi: „Activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice: a) întreprindere individuală; b) societate în nume colectiv; c) societate în comandită; d) societate pe acţiuni; e) societate cu răspundere limitată; f) cooperativă de producţie; g) cooperativă de întreprinzător; h) întreprindere de arendă; i) întreprindere de stat şi întreprindere municipală”.