Și politicienii, și jurnaliștii, sunt în slujba cetățeanului

S-a întâmplat anul trecut, cel puțin o dată, ca fracțiunea comuniștilor să părăsească sala de ședințe fără ca noi să știm sau să vedem acest lucru, pentru că pe monitoare ni se transmiteau alte imagini din sală.

La Palatul Republicii, știam, de exemplu, că Vladimir Voronin nu stătea până la finalul ședinței Parlamentului, așa că ne era ușor să-l vedem când pleacă și, astfel, să-l abordăm pentru câteva întrebări. La fel se întâmpla și cu alți aleși ai poporului. Acum nu mai e așa.

În noua clădire a legislativului ne e mult mai complicat să numărăm sau chiar să vedem deputații care au votat sau nu pentru un anumit proiect de lege, așa cum uneori un anumit vot (pro sau contra) al vreunui legislator poate fi relevant pentru știre. Prezența în sala de ședințe a Parlamentului ne-ar scuti pe noi, jurnaliștii, de nevoia de a-i întreba tot pe ei: ”Dar comuniștii au votat?”, ”Dar socialiștii?”, ”Liberalii?”.

Trebuie să recunoaștem că oricât de talentați ar fi regizorii care ne selectează imaginile pe ecranele din sala pentru presă, nu pot să ne arate exact ce vrea să vadă fiecare dintre noi. Și apoi, cine nu vrea viață publică poate să-și depună mandatul.

Libertatea presei, ca și concept care a tot fost promovat până acum, ar fi o datorie morală a conducerii țării față de oamenii care au ales-o. Jurnaliștii, prezenți în sală, i-ar responsabiliza, i-ar face mai conștienți și mai atenți la ce spun și ce fac, iar cei de acasă ar putea să-i urmărească, prin intermediul presei, mai îndeaproape. Până la urmă, și politicienii, și jurnaliștii, sunt în slujba cetățeanului.

____________
Campania “Vrem acces în Parlament!” se desfășoară în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.