Eşti aici

Activistul Oleg Brega: „Discursul de ură se naşte din atitudini mărunte şi aparent inofensive”

11 Noiembrie 2015
2291 de afişări
”Discursul de ură în reţelele de socializare” a fost tema dezbătută în cadrul Clubului de discuţii al Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism. Activistul şi jurnalistul Oleg Brega le-a vorbit studenţilor despre impactul pe care îl poate avea asupra individului, dar şi a societăţii, o glumă iresponsabilă, promovată intens pe platformele online.
 
Popularitatea reţelelor de socializare este în continuă creştere, iată de ce educarea tinerilor în spiritul responsabilității faţă de produsele mediatice online ar trebui să fie obiectivul primordial al societăţii și, în special, al jurnaliştilor. Acesta a fost mesajul-cheie pe care l-a adresat studenţilor activistul Oleg Brega.
 Fiind la curent cu mai tot ce se publică pe Facebook şi pe alte reţele de socializare, invitatul le-a prezentat studenţilor ŞSAJ mai multe exemple în care, direct sau indirect, se instigă la ură şi discriminare socială. Totodată, el a precizat că discursul de ură poate porni și de la niște ”glumițe” aparent nevinovate, semne grafice, caricaturi, dictoane şi proverbe. Adesea o fotografie pusă într-un anumit context poate genera atitudini stigmatizatoare şi idei preconcepute faţă de o categorie socială sau chiar față de o întreagă naţiune.
 „Asemenea ”glumiţe” sunt distribuite intens pe reţelele de socializare, fiind la îndemâna oricui”, le-a spus Oleg Brega studenților, subliniind că din acest motiv jurnaliștii trebuie să fie conștienți de responsabilitatea socială ce le revine, iar sita prin care își cern informaţia ”să fie tot mai deasă, ca prin ea să nu treacă idei periculoase pentru societate”.
 
Întrebat cum ar putea identifica instigarea la ură într-o fotografie aparent neutră, Oleg Brega a menționat: „Înainte de toate, ar trebui să ne uităm cine difuzează poza, iar ulterior să fim atenţi de la cine o preluăm şi o transmitem mai departe. Oamenii nu întotdeauna o fac intenţionat, uneori vorbesc de rău o categorie discriminabilă fie din ignoranță, fie pentru că sunt prost informaţi. Unii, mai culţi, ştiu să se ferească de tentaţii, alții, mai puţin educați, pot transpune în viaţă  un slogan iresponsabil”.
 
Studenţii s-au arătat interesaţi de subiect și, la rândul lor, au dat exemple de instigare la ură în spațiul online. „Deşi legea interzice discursul de ură și prevede sancțiuni, inclusiv penale, încă nu am auzit ca cineva să fi fost pedepsit pentru astfel de mesaje”, și-a exprimat punctul de vedere studenta Irina Gușan. ”Discuția de astăzi mi-a întărit sentimentul de responsabilitate socială, pe care îl am față de oamenii care mă înconjoară și pe care îi pot influența”, a adăugat ea.
Toleranţa şi responsabilitatea sunt două elemente-cheie ale campaniei „Presa nu urăşte”, susținută de Centrul pentru Jurnalism Independent. Prin activitățile pe care le desfășoară, CJI încurajează jurnaliştii să îşi facă meseria profesionist și să scrie corect şi obiectiv despre reprezentanţii diferitelor categorii social-dezavantajate şi despre minorităţi.
____________
Ședința Clubului de discuţii a avut loc în cadrul Campaniei „Presa nu urăște!”, care e parte a proiectului „Combaterea discursului de ură în media online și pe rețele de socializare”, implementat cu sprijinul Civil Rights Defenders (Suedia), partener al CJI.