Un alt studiu de caz, intitulat: ”Știri cu aprecieri sau cum este demolată credibilitatea”, face o analiză a știrilor online care utilizează un limbaj adjectivat. ”O regulă de aur dictează reporterilor să nu dea aprecieri în știri. Parte dintre reporteri, însă, neglijează regula”, se constată în studiul de caz. Drept exemplu, ei aduc știrile bazate pe datele oferite de secretariatul Parlamentului despre prezența deputaților la ședințele în plen. În știrile despre acest subiect sunt utilizate frecvent sintagme de genul: ”în doar șase cazuri absenţele au fost nemotivate”; ”tocmai 11 nemotivate”; ”doar 22 de absențe” etc. Autorii studiului de caz atrag atenția că astfel de sintagme sunt absolut străine în știri, întrucât ”trădează simpatia politică a redacției pentru cineva și pot atrage criticile cititorilor cu alte simpatii politice”. Prin urmare, afirmă ei, știrea nu mai este știre, ci ”un banal text partinic”.
 
Reflectarea în știri a protestului de lângă casa democratului Vlad Plahotniuc a fost examinată într-un alt studiu de caz. Autorii studiului au constatat o serie de elemente caracteristice dezinformării și manipulării folosite în știrile de la acest protest: ignorarea cu bună știință a rigorilor scrierii unei știri; lipsa informațiilor care ar răspunde la întrebările obligatorii ale știrii: cine, ce, unde, când, cum, de ce; trimiterea la „analiști” anonimi; deturnarea mesajului și discreditarea persoanei.
 
Informarea dintr-o singură sursă a fost sesizată și în știrile analizate în studiul de caz  ”Dosarul Caravita. Fraudă și manipulare”. Autorii studiului atrag atenția asupra faptului că instituțiile de presă din Moldova au prezentat arestul proprietarilor firmei Caravita exclusiv prin optica procurorilor, fără a căuta opinii de alternativă şi fără a oferi detalii care ar convinge publicul că decizia organelor de anchetă este corectă şi justificată.
Despre știri dezechilibrate se vorbește și în studiul de caz ”Protestul din 4 octombrie - între informare și manipulare”. În materialele lor, jurnaliştii au prezentat detalii despre asedierea de scurtă durată a sediilor Parlamentului şi a Global Business Center, precum şi despre altercaţiile protestatarilor cu poliţia, dar au evitat să prezinte și punctul de vedere al oponenților, fapt, care de asemenea dezvăluie caracterul partizan al știrilor. 

Studiile de caz pot fi citite integral pe portalul Media Azi, la rubrica Mediacritica:
 

Manipulare și neprofesionalism în reflectarea protestului de lângă casa democratului Vlad Plahotniuc
Dosarul Caravita. Fraudă și manipulare
Știri cu aprecieri sau cum este demolată credibilitatea
Manipularea publicului și PR pentru autorități în materialele privind ”soluționarea” crizei pacienților operați la ochi
Cât să credem știrilor scrise de la conferințele de presă
Protestul din 4 octombrie - între informare și manipulare

 
 

Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Libertatea de exprimare și dezvoltarea mass-media în Europa de Est, de Sud-Est și Caucazul de Sud", implementat de CJI în perioada mai-noiembrie 2015, cu susținerea Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania.
Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.